Mai lasati-ma cu Basarabia pamant romanesc, mi se face scarba

S-a inflamat toată societatea moldovenească, de aici și de aiurea din cauza declarațiilor lui Radu Banciu. Eu am sărit cu grație peste ele și le-am tratat ca atare, niște declarații ale unui om înfuriat pe o anumită situație, așa cum am fost și eu când l-am văzut pe porcul ăla de prim-ministru moldovean, de mână cu porcul de prim-ministru al nostru la Antena 3 și când am auzit ce scotea pe gură. Dar când am văzut inflamarea basarabenilor și modul cum pun problema, nu pot să stau de o parte și să nu intru în luptă, pentru că se dau unii curve virgine atunci când nu e cazul. Problema atacată de mine nu e chestiunea legată de curvele din Republica Moldova, curve care există și asta e realitatea, oricine ar vrea să o nege, nu e legată de inteligența sau consumul de alcool de acolo, ci e legat de altceva, despre care o să citiți în continuare.

Context

Mai întâi să stabilim niște lucruri:

1. Sunt un român căsătorit cu o cetățeancă a Republicii Moldova;
2. Din prima informație decurg următoarele:
   1. Din anul 2000 și până acum am fost aproape în fiecare an în republica moldova, pentru perioade cuprinse între o săptămână și 3 luni;
   2. Am fost doar la Chișinău ca și destinație finală, dar pe drum, treceam cu mașina prin diferite zone.

Spun toate aceste lucruri pentru a înțelege că vorbesc în cunoștiință de cauză și nu îmi dau cu părerea ca unii, despre ce au mai citit ei în cărțile de istorie acum 40 ani.

Și acum să revenim la chestiunea principală!

Basarabia nu mai are nimic de a face cu România

Tâmpiții din România, fără să aibă habar de situația actuală, trăiesc într-un romantizm indus de cărțile de istorie, cum că vezi doamne Basarabia ar fi a României, că trebuie să ne unim, că dincolo de prut sunt români!

FALS, FALS, FALS!

Adevărul pur este că dincolo de prut nu mai sunt români, sau, cel puțin nu mulți. Dincolo de prut nu se vorbește limba română, iar eu ca român, în majoritatea ocaziilor când am fost acolo, am avut reale probleme de a mă înțelege cu lumea. Vorbesc un soi de limbaj amestecat, 3 cuvinte arhaice românești, 4 rusești. În majoritatea lor, cuvintele românești sunt folosite în expresii derivate din limba rusă. Astfel veți putea auzi cuvinte sau expresii de genul:

1. Spilce = tocuri de pantofi
2. Solfetce = servetele
3. Bline = clatite
4. A stucaturi = a zugravi

Imaginati-vă, ca români ce sunteți, că vă duceți în vizită la frații de peste prut și vă zice cineva ceva de genul:

Astă vară am stucăturit și noi... Și încă această frază e mai tradusă așa.
Sau:
Scrie mai mașcat!

Se întâlnesc peste prut, cuvinte cu început rusesc și terminație românească cum ar fi gavarește, spilce, soltfetce și altele. Se întalnesc și cuvinte romanesti cu terminație rusească (nu îmi aduc unul aminte). Frazele sunt traduse mot a mot din rusa, astfel la Chisinau puteti sa aflați următoarele: La moment, liftul nu lucrează. V-a propiați mai târziu și poate a să lucreze.

În vizitele mele pe acolo, nu am simțit niciodată cum că am fi frați, ci dimpotrivă. Eram văzut ca o posibilă sursă de bani și dacă s-ar fi putut să mă facă, să îmi smulgă cât mai mulți bani, să mă fure eventual, nu s-ar fi dat înapoi. Norocul meu este că nu eram singur și aveam rudele cu mine, că, dacă aș fi fost un simplu turist, eram mâncat de mult.

Am crezut că e o problemă cu mine și am întrebat-o pe nevasta mea cum se descurcă cu limbajul respectiv.

Nevasta mea este rusoaică, născută la Moscova și ajunsă în Republica Moldova dinîntâmplare. Cert e că, atunci când ne-am cunoscut, nu știa de loc limba română, eu fiind cel care am învățat-o această limbă. Trăiește de 14 ani în România și știe română învațată de la mine și rusa învățata în familie.

la întrebarea mea mi-a răspuns că nici ia nu înțelege acea limbă, că de preferință la Chișinău e să vorbești rusește că așa te înțelegi bine cu toata lumea.

Unde e problema?

Problema e că, dincolo de Prut, nu mai sunt români. Istoria evoluează și nu rămâne la nivelul pe care îl învățăm noi din cărți. Popoarele se combină și din combinația lor apar noi și noi popoare, distincte de popoarele inițiale. Dacă ne gândim la daci și romani, putem să vedem că în o sută și ceva de ani au format poporul român. De ce din combinația români + ruși nu ar fi rezultat un nou popor, poporul moldovean în cei peste 50 ani de ocupație rusească. Mi se pare o perioadă rezonabilă.

În plus, să nu uităm că în Basarabia s-au dus politici puternice de rusificare, au fost strămutați oameni, au fost aduși alții în loc, deci ceea ce e acum nu mai are nici vag legătură cu românii din 1940 prezenți în republica Moldova.

Dincolo de limba moldovenească vorbită cu chinuială acolo, majoritatea știu rusă, e o limbă vorbită mai bine decât româna, de ce ar trebui să considerăm români pe unii care vorbesc limba rusă mai bine ca româna? E drept că nici limba rusă nu o vorbesc perfect, asta mi-au spus-o rușii. Pentru că rușii fac mișto la greu de moldoveni și de modul cum vorbesc ei rusește. Rusească din republica moldova, e un fel de română vorbită de romii de pe la noi, pentru ruși.

Sper să înțelegeți odată pentru todeauna, dincolo de prut nu mai sunt români, nu mai e România. E un nou popor apărut în urma sincretismului poporului român cu poporul rus.

Care e problema de fapt?

Problema e că pe baza acestei false identități românești, poporul de dincolo de prut a beneficiat și beneficiază de niște facilități superbe, facilități pentru care noi plătim din banii noștrii.

1. Burse de studiu la liceu;
2. burse de studiu la facultate;
3. Redobândirea cetateniei românești (chipurile) pe niște criterii mai mult decât lesnicioase. Asta înseamnă pasaport ue pentru cetățenii Republicii Moldova și evident toate drepturile care decurg din asta.

1. În timp ce mulți studenți români se bat să intre la o facultate, moldovenii nu au decât să se prezinte și au locuri separate pentru ei.
2. În timp ce studenții români trebuie să își finanțeze singuri studiile, cetățenii moldoveni primesc bursă din partea statului român, indiferent de situație. Adică ești un student bun și ai rezultate, sau ești o curvă care umblii toată noaptea prin baruri și nici nu știi cum arată sala de curs, iar la final renunți prin anul 2, pentru statul român nu contează, el pompează bani în curul basarabenilor.

Așa că dragă române, sau românco, în timp ce copilul tău nu a prins un loc la facultate, pentru că era concurența mare și, la naiba, al tău cu media 9,23 nu a reușit să intre chiar dacă e un copil bun, un moldovean intră nestingherit la facultatea aia, unde ar fi trebuit să fie fiul tău, sau fica ta, fără prea mare concurs, doar pe baza unor interviuri și indiferent de rezultate, primește bani de la statul român să o ardă prin România. Asta, bineînțeles din banii tăi și ai mei, din banii ăia cu care poate ai fi putut să îți întreții fiul la facultate. Fii mândru, ai sponsorizat studiile unuia sau uneia, care nici măcar nu se știe dacă le va duce la capăt, dar oricum, dacă va reuși, va pleca imediat dințară și va merge afară să lucreze, iar tu, eu, vom vedea fix nimic din investitia făcută.

Nu mai amintesc de celelalte facilități oferite statului moldovean, cum ar fi energia electrică la pret preferențial și, uneori, gratis, ca ma apucă groaza.

Mai lasati-i naibi de basarabeni cu țara lor cu tot, că nu avem noi niciun beneficiu de la ei, iar ei nu ne iubesc de loc, ci dimpotrivă. Singurul lor gând când vin aici, nu e că vezi doamne, vin la patria mumă, să facă un bine acestei țări, vin aici pentru că știu ca de aici pot să plece mai ușor în alte țări. Cum s-ar spune:

Lasă bă tu român prost, că vin eu și îmi fac studiile pe banii tăi, iar la final plec și mă duc în altă parte unde să îmi fie mie mai bine, iar tu o să vezi fix o muie din banii investiți în mine.

La final, revin la disputa cu Radu Banciu. Ăla a afirmat niște lucruri, desigur că generalizările nu sunt bune, dar la procentele prezentate, generalizările se puteau face. Când studiile arată că 70% din femeile basarabence s-au prostituat cel putin odată, când OMS spune că în republica moldova se beau 21 litri de alcool pe cap de locuitor, ca 46000 oameni sunt bolnavi de alcoolism cronic din care 7000 femei, poti să tragi niște concluzii. Nu neagă nimeni că printre ăia nu sunt și oameni buni, dar frățioare, pentru a-i menaja pe ăia buni, nu pot să îi cruț pe restul. Mai mult, mulți dintre basarabeni, mai ales cei de sorginte rusească, au o ingânfare nativă în ei, ei sunt cei mai buni, iar tu ești ultimul prost, chiar dacă tu ești ăla după urma caruia ei trăiesc. Vin și fac studii aici, pe banii noștrii, se bucură te doate beneficiile, iar noi suntem proști și ei deștepți. În parte le dau dreptate, noi suntem proști că le oferim atâtea, ia să-i fi lăsat în țara aia acolo și să nu le fi oferit nimic să vedem unde mai erau moldovenii azi.

Au știut cu toții să dea năvală la beneficii, iar acum se simt ofensați. Au ajuns prin toate mijloacele aici:

1. Au plătit căsătorii cu cetățeni UE;
2. Au falsificat acte ca să obțină cetățenie românească;
3. Au venit la studii prin burse și au rămas gravide ca să obțină statut de cetățean aici;
4. Câte și mai câte alte metode pe care nu am avut timp să le cunosc.

Și atenție, asta fără să le pese cât de puțin de români și România. Românii sunt doar niște proști pe care e bine să îi mulgi de cât se poate, dar la o adică să nu își permită să zică ceva, că ce e aia, noi, moldovenii suntem cei mai deștepți, cei mai buni, e de datoria românilor practic să ne ofere toate astea, că nu e așa, noi o merităm doar fiindcă existăm.

Dar nu, noi le-am oferit totul și ei apar și au ifose de curve virgine.

Articolul ăsta l-am scris în urma citirii unui articol al unei așa zis studente moldovence în românia, la atacul lui Banciu. Stau și mă întreb, dacă România nu i-ar fi oferit domnișoarei posibilitatea să fie mândră că e studentă în România, ce ar fi făcut astăzi? Oricum, violența cu care răspunde, mă face să cred că e ca omul ăla prins cu musca pe căciulă care pune mâna.

Nu atât articolul ei mă deranjează, ci raspunsurile proștilor de români și lor li se adresează acest articol. Cei care vin cu raspunsuri de genul:

Bravo domnișoară, frumos ai zis, că nu e frumos ce a zis domnu Banciu, că Moldova e pământ românesc și români suntem cu toții.

Bă, că proști mai sunteți.

Mie mi s-a acrit de români din ăștia care sunt români numai când e bine, adică dacă au ceva de câștigat, ei sunt români, dar dacă nu, gata, sunt moldoveni, nici nu mai vor să audă de românia. Uitați-va și voi dragi români, cum, în comentarii, proștii de români vorb esc de români pe ambele maluri ale Prutului, iar moldovenii se separă clar spunând că în europa moldovenii fac și dreg, iar românii sunt hoți și nu știu ce.

Ăsta e adevărul bă, trăim cu ruda săracă atârnată de gât, rudă care dacă îi dăm e bine, dacă nu îi dăm ne înjură.

Ce mă indignează pe mine, e că tu vii în țara mea, pe banii mei și te mai dai și indignată după toate astea. Știi ce, ia du-te tu în țară la tine, trăiește aolo, pe banii tăi și fi tu indignată de acolo, pare mai real așa nu crezi? Aici, când te dai indignată pe banii mei, pari ca o curvă care după ce a supt-o vrea să pară o mare doamnă și se supără când cineva are curajul să ii spună că e o curvă. Mai mult, dacă eu plătesc un serviciu, cum ar fi bursele de studii și la nivel național constat că din cei care îmi vin, majoritatea sunt pramatii, fără chef de școală și au ales metoda asta pentru a ajunge în Europa, unde au auzit ei că se câștigă bine și ușor, cred că am dreptul, ca pe banii mei, să afirm: Majoritatea celor care vin din Republica Moldova la studii în România sunt niște oameni de nimic. Atenție, am zis majoritatea, nu toți. Că există și oameni buni printre ei, 20 - 30- hai 1000, e ok. Dar din păcate, aia care vin, majoritatea lor, sunt praf și au alte scopuri decât studiul.

Aveți aici și articolul, să vă delectați. Moldoveancă care a descoperit blogul

Ca răspuns domnisoarei zic următoarele:

Stimată domnișoara, sper să înveți la facultatea respectivă să construiești o argumentație coerentă și completă. Probabil ca la facultatea de jurnalistică până în anul doi nu se învață argumentația logică, deci pot să înțeleg că nu ești în stare să faci o argumentație logică. Sau poate știi și în mod voit ai manipulat sentimentele unor oameni. Dar dacă vreau să demonstrez că poporul moldovean jeste un popor bun, nu ajunge să dau 2 exemple, pe mine și două colege de cameră. Populația moldovei, din câte știu eu, era de vreo 4 milioane, a spune că moldovenii sunt buni, chiar dacă te bazezi pe 400 de persoane și tot nu poti spune asta. Ca să afirmi despre ceva ca este bun în totalitate, trebuie să demonstrezi că 80% din acel ceva este bun, altfel discutam vorbe. Faptul că tu și încă 10 prietene nu sunteți curve, ci faceți sex doar din plăcere, nu înseamnă că studiile OMS și ale altor organizații, care arată că 70% din femeile moldovence între anumite vârste (18 și 35 ani parcă) s-au prostituat cel puțin odată, nu ar fi corecte. Ci ceea ce spui tu, înseamnă că tu și încă 10 prietene sunteți niște fete de ispravă, bravo. Dar din pacate sunt altele 10000 care nu sunt și care abia așteaptă un cetățean străin care în schimbul unei căsătorii să le scoată din țară. Frumos este că în așteptarea cetățeanului străin care să le ofere căsătoria mult visată, ele tot încearcă cu unu cu altul, doar doar s-o indrăgosti vreunul mai puternic și le-o lua de nevastă. Deci mai pune mânuța pe logică, că, fără logică, nu ajungi departe cu jurnalistica.

Chiar e necesara fotografia la nunta?

Nu am apucat sa zic nimic pana acum de acest lucru, dar a venit momentul. Citeam ce se scrie in articolul de mai jos, recomandat de o prietena. In mare parte sunt sfaturi bune cu un singur dar:

Cine dracu are nevoie de poze la nunta?

Si mai ales de ce?

Articolul scoate foarte bine in relief faptul ca: "rar ai vazut mire nemultumit de poze".

Deci se pare ca pozele astea ar fi un moft al femeilor.

Ce se intimpla cu pozele astea dupa nunta?

Hai sa vedem, raspundeti voi cati din voi v-ati uitat la pozele de la nunta dupa 1 an de la casatorie? Dar dupa 5 ani? Dupa 10 nici nu mai intreb.

Ele sunt bune pentru maxim o luna de la momentul nuntii. uneori nici macar o luna. Eu marturisesc ca nu am vrut poze la nunta, nu profesioniste, imi ajung pozele facute de invitati cu aparatele lor. Oricum din 100 de oameni invitati la o nunta, nu se poate sa nu fie unu mai cu simt artistic sau chiar priceput in ale fotografiei.

La mine la nunta am avut cel putin 4 persoane asi ai fotografiei si, de gura lumii, am mai avut si fotograf oficial. Nu vad ce valoare aduce in plus fotograful oficial, diferenta dintre o fotografie a unui amator si a unui profesionist, chestii care tin de balans de alb, diafragma, oricum eu, ca amator, nu pot sa le observ si sa le admir.

Pot sa inteleg fotografia in locurile unde isi are rostul, evenimente comerciale, publicitate, publicistica etc, dar la un eveniment privat unde calitatea pozelor nu iti creste contul in banca, ba, dimpotriva, ti-l scade, nu mai pot intelege. Mama mea mereu ma intreaba când ii arat poze facute cu compacta si poze facute cu dslr-ul: "Si care e diferenta, nu se vede in amindoua acelas lucru"? Asta daca vorbim de acelas cadru tras cu ambele aparate.

Asta e parerea reala a unui om obijnuit. De aici in colo incep mofturile si fitele miresei ca nu stiu unde a vazut ea poze la nu stiu cine si daca nu are si ea la fel, moare, ca pozele lu J. Lo de la nunta sunt asa de misto, de ce nu ar face si ea si, ma rog, in orice caz, vrea ea poze numai asa ca sa te faca pe tine sa cheltui mai mult si sa isi impuna parerea ei.

Pe de alta parte, ca majoritatea industriei din jurul nuntilor si fotografii incearca sa te jupoaie pentru ca ai avut proasta inspiratie sa vrei sa te insori si, mai mult, sa te insori cu o fitoasa.

Când am vrut eu fotograf, imi propuneau unii niste scoruri de ma durea capul, de parca eu as fi furat banii aia nu i-as fi muncit. Sa imi ceri 2000 lei pe pozat o nunta, când eu 2000 lei fac intr-o luna de programare (asa faceam atunci, eram la inceput, dar oricum, ca programator nu poti sa faci mai mult de 4000 lei pe luna) mi se pare exagerat. Si asta in contextul in care de banii aia tu lucrezi maxim 5 zile (cu prelucrat cu tot), imi dai doar cateva poze (asa zicea nenea ala, maxim 200). Pai sa avem pardon, poate nu sunt eu in stare sa apreciez valoarea muncii unui fotograf, poate sunt necunoscator, dar a-mi da tot salariu, sau jumate din el pentru ca ma pozeaza unu intr-o seara, iar eu pe pozele alea scot fix nimic, ca nu am ce face cu ele, mi se pare o prostie de care, intr-adevar, numai femeile ar putea fi in stare. Nu toate, ca nu vreau sa se supere femeile destepte pe mine, dar majoritatea. Iar programarea e meserie grea nene, nu munca de calificare de nivel 2, adica de om cu maxim 8 clase care a facut o scoala profesionala.

Eu stiu ca ti-ai luat aparat de 20000 lei fiindca te pasioneaza fotografia si brusc ai constatat ca dupa ce ai cumparat aparatul mori de foame si ca trebuie si tu cumva sa iti scoti parleala, dar nu tre sa iti platesc eu hobiurile. Si scorul mai sus amintit era printre cele mai mititele de care am dat.

Intr-un final, dupa multe cautari, am gasit un fotograf calumea care cu 1000 lei a venit si a facut si fotografii si a facut si filmare. Toata lumea fericita si cu lacrimi pe obraz. Pozele alea stau aruncate printr-un colt de hard disk si nu le mai foloseste nimeni. Cred ca am sa le sterg dracu ca ocupa spatiu degeaba. Si uite asa am sa arunc la gunoi 1000 lei dati degeaba pe fotografie.

Faza care nu imi place e ca se promoveaza mereu ca trebuie, trebuie sa ai poze la nunta, sunt cele mai importante. Nu zau, de ce? Pentru mine nu sunt importante si daca vreau amintiri, am o groaza de la invitati, nu tre sa finantez hobiul unuia.

In fapt, nu trebuie sa faci nici nunta, obicei mai tampit si mai cretin si mai plin de prost gust nu am vazut, dar, evident, tot de la femei pleaca si asta. Repet, nu toate, dar majoritatea. Li s-a bagat in cap ca ele tre sa fie mirese tu si gata, nu conteaza cat costa, nu conteaza de unde dracu scoti banii aia, trebuie sa cotizezi si sa participi la industria sacalilor care abia asteapta sa te jupoaie. De ce nu se poate merge frumos de manuta la starea civila, semnezi actele alea si gata. Fara machiaj, fara freza, fara fotografi, fara imbuibati care cica sa iti cante si asta numai fiindca te-ai gandit tu sa semnezi niste acte. Fara astia care pe seama fericiri tale vor sa se imbogateasca brusc.

Un alt aspect, scrie un nene in comentarii acolo, cum ca noua ca natie ne lipseste dragostea de fotografie si de imagine. Si zice el despre cei care afirma ca arata urat la camera si nu vor sa fie pozati. Totodata pune in balanta modul de comportare al celor din vest care, indiferent ca ies bine sau nu, zambesc la camera.

Pot sa inteleg fascinatia romanului prost catre vest, fascinatie care cuprinde intregul si nu componentele. Vestul e bun fiindca e vest, iar noi suntem prosti ca suntem noi. Sa avem pardon, peste tot exista si bune si rele si lucrurile trebuie jdecate obiectiv, nu luat de bun tot ce se intimpla in vest. Pentru ca , draga fotografule, eu sunt stapan pe imaginea mea si pot sa vreau sau sa nu vreau sa apar in una din pozele tale, iar asta e dreptul meu si libertatea mea, iar pentru asta nu trebuie sa ma judeci tu ca as fi intr-un fel sau altul, ci doar sa te gandesti ca sunt un om care are dreptul sa isi protejeze propria imagine si sa faca ce vrea cu ea. Daca eu cred ca apar prost in poze, asta e ceea ce cred eu si asa vreau sa fie, nu ma bate tu la creieri ca vrei tu sa faci o poza cu mine, fiindca ti se pare interesant sa iti bati joc de mine si de dreptul meu la imagine, insistand in batjocora sa imi faci poze. Mai mult, sa mai si comentezi pe urma ca am probleme la scufie, ca ce mare lucru o poza. Pot sa apar extra, mega, giga bine in poze, daca eu zic ca apar prost si nu vreau poza, pai se cheama ca nu vreau poza. Invers gandind, chiar sunt oameni care nu apar bine in poze, poti sa faci ce vrei, ei sunt frumosi de pica in realitate, dar in momentul pozarii, nu stiu ce se intimpla, ies strambi, sau crispati sau, ma rog. Atunci nu cred ca e cazul ca la un eveniment printre zecile de cadre frumoase, sa am poze si cu strambatura aluia, fiindca e pacat de omul ala saracu.

Sper ca daca voi avea fica, voi reusi sa o invat sa renunte dracu la toate prostiile. Iar daca voi avea fiu, ei bine, atunci, imi va fi tare mila de el saracu cand va intra pe mana uneia din voi. Dar sper sa fiu prin preajma ca fotograful ales sa fie unul rezonabil totusi, nu unu care vrea intr-o seara, salariul unui om pe o luna.

Ma rog, daca v-ati hotarat ca vreti fotograf, sau, reformulez, daca nu iti da pace stramba ca vrea fotografii la nunta ca alea din revista de la nunta lu Tariceanu, ai mai jos un articol despre cum sa iti alegi fotograful de nunta. Iti urez sa nu ai nevoie draga prietene, fie ca nu te-ai hotarat sa te nenorocesti (pardon, sa te casatoresti), fie fiindca ai gasit o femeie desteapta si cu capul pe umeri, care considera ca cu 2000 lei sau mai bine puteti merge intr-o vacanta frumoasa in Grecia si va puteti voi face poze cate vreti acolo cu propriul aparat fotografic. Si macar pozele alea nu vor avea un rahat de salon de cantina din Romania in ele, ci vor fi pe Achropole, in Chreta, sau la colosul din RHodos.

Sfaturi pentru alegerea fotografului de nunta

Afaceri Legal Ilegale III - Scheme Ponzi ascunse

Prin linia de articole deja începută am realitzat deja nişte lucruri.
Va trebui curând să încep o serie nouă de articole bazată pe greşelile de logică şi gândire pe care oamenii le fac şi care pot fi exploatate şi manipulate de aşa numiţii afacerişti pentru a putea obţine victime pentru scopurile lor, scopuri uneori la limita legalului.

Dar să lăsăm aceste gânduri deocamdată şi să purcedem la prezentarea metodei de astăzi.
Voi aborda, contrar articolelor anterioare, o schemă mai cunoscută.
De ce voi face asta?
Pentru că, deşi cunoscută, această metodă face ravagii şi astăzi deoarece cei ce o practică au găsit metode să o ascundă sub diverse forme.
După cum v-aţi obişnuit deja, începem cu prezentarea unui şcenariu care să explice bine metoda.
Mulţi dintre voi veţi recunoaşte şcenariul instant, scopul acestui articol fiind de a vă arăta formele actuale de manifestare ale metodei.

Schema Ponzi

Luaţi o foaie de hartie şi scrieţi 10 nume ale prietenilor voştrii pe ea.
Nu uitaţi să vă treceţi în capul listei, pentru că, nu e aşa, vă sunteţi cel mai bun prieten.
Dacă nu vreţi să fiţi la înaintare, asiguraţivă că unul din prieteni vă va da benevol tot venitul:).

Apoi luaţi o listă de 10 persoane din cartea de telefon, şi trimiteţile lista cu cele 10 persoane cu următoarele instrucţiuni:

Senzational, câştigă bani fără să faci nimic, cu un minim de investiţie, poţi câştiga acum sumele visate să îţi poţi permite casa şi maşina pe care ţi le doreşti.
Pentru a putea realiza asta, trebuie doar să investeşti 10 roni, da, ai citit bine, 10 roni şi să urmăreşti un număr de pali simpli:
- Trimite câte un leu tuturor celor 10 persoane din lista ta;
- Apoi din lista ta, taie primul nume;
- Adaugă la sfarşit numele tău;
- Fă 10 copii;
- Si trimite la 10 persoane;
- Acum aştepţi să te îmbogăţeşti.

Simplu nu?

Încheiat text care trebuie să însoţească lista.

Credeţi sau nu, chiar în această formă simplă, schema ponzi are încă mulţi adepţi.
Veţi spune, bine, bine, ce e în neregulă cu asta!?

Păi să analizăm puţin ce se întâmplă:
Ca iniţiator al listei mă trec pe ultima poziţie a listei iniţiale.
Dau la 10 persoane această listă.
Fiecare din aceste persoane imi va trimite căte un leu, fac 10 lei.
Atenţie, ca iniţiator, eu nu am plătit nimic, decât poate hârtia, plicurile şi timbrele poştale.
Apoi când fiecare din cei 10 vor trimite lista mai departe la 10 oameni, voi primi cate 1 leu de la fiecare om, deci cate 10 lei din partea celor carora eu le-am trimis scrisoarea.
Asta în total inseamna 100 lei.
Deja de ajuns.
Dar daca si cei care au primit scrisori reuşesc să trimită mai departe, atunci, ar trebui sa primesc 1000 roni.
Gândiţivă că poate chestia aceasta ţine pană ies eu de pe listă, asta fiind de fapt scopul oricărui folositor de schema Ponzi.
In ultimul nivel voi primi 10000000000 roni, toate astea adăugate la cele câştigate înainte.
De fapt, câştigul se poate reprezenta uşor ca o sumă de puteri ale lui 10. adica 10+100+1000+10000+100000+1000000+10000000+100000000+1000000000+
10000000
=11111111110 roni.
Destul nu?

Problema e însă că acest câştig îl fac doar unii şi anume cei care se află la începutul jocului, la începutul piramidei.
Pentru că da, jocul prezentat mai sus este unul piramidal, el fiind un caz particular de schmă Ponzi, schemele ponzi putând fi gândite în mai multe feluri şi sub mai multe forme.
Pentru simplitate am ales acest model.

Probabilitatea de a câştiga ceva scade pe moment ce vă aflaţi mai la baza piramidei.
Nasol este că nu ştiţi unde vă aflaţi.
Lista de 10 persoane nu vă oferă nicio dezvăluire cu privire la acest fapt.
Mai nasol e că, chiar dacă vă decideţi să urmaţi instrucţiunile doar în parte, pe principiu că nu am ce să pierd dacă bag şi eu 2 lei acolo, cel ce va pierde sunteţi tot dumneavoastră.
Cei de mai sus vor primi cei 2 lei, dar dumneavoastră nu veţi mai primi nimic.

Mai nasol e că nu ştiţi dacă sunteţi totuşi în piramida iniţială, sau dacă nu cumva, cineva mai deştept, a rupt piramida undeva devenind cap de piramidă.
Adică, a primit hârtia cu cele 10 nume, nu a trimis niciun leu mai sus, dar a trimis listele mai departe.
Aşa că pot exista şi cazuri în astfel de scheme în care unii să nu bage nimic, să nu fie iniţiatorii, dar să câştige de pe urma ei.

Exemple:

Cel mai tare exemplu de aşa ceva la noi în ţară a fost Caritas.
După el au venit celelalte fonduri aşa zis de investiţii, culminând cu ceea ce a fost FNI.
Dar astea sunt de domeniul trecutului deocamdată.

În zilele noastre schemele Ponzi sunt ascunse în spatele vânzării de produse, mulţi alegând să foloseasca scheme ponzi pentru a-şi vinde produsele.
Se ţin adevărate conferinţe în care oamenii sunt îndemnaţi să intre în reţea, asigurându-i că e ceva normal, că e ceva cu tradiţie, că funcţionează de x ani şi că totul e bine.
Le sunt prezentate cazuri de succes care au reuşit, nefacând nimic, sau aproape nimic, să ajungă să aibă tpot ce îşi doresc.
Sunt denumiţi, aceste exemple, în funcţie de nipşte standarde greu ştiute, sau poate cunoscute numai de adepţi, sub titulaturi de pietre preţioase pentru a li se induce oamenilor senzaţia de nevoie de a ajunge acolo:
„Diamanţi, rubini, zmaralzi”, sau
„Nivel de aur, argint, platina”.
Toate sunt menite pentru a atrage noi şi noi niveluri ale reţelei.
Însă ei sunt şi mai deştepţi, fac un control strict al reţelei, ca să nu cumva cineva să rupă reţeaua, aşa cum am prezentat mai sus, astfel încât venitul ălora de sus să fie maxim.
De obicei activitatea care ti se cere, nu e să trimiţi câte un leu la 10 persoane, ci să încerci să vinzi nişte produse.
Dacă nu poţi vinde, eşti îmbiat să consumi măcar, spunându-ţi-se că primeşti produsele cu 40% mai ieftin decât preţul de listă.
Dar care preţ de listă?
Acele produse nu se vând în magazine, nu se vând pe piaţa, nu sunt supuse rigorilor pieţei, concurenţei, cererii şi ofertei.
Aşa că ţi-l pot da şi cu 60% mai ieftin, pentru ca nu se ştie de fapt care e valoarea reală a acelor produse.
De obicei această reducere îţi este oferită la un aşa nivel încât să fi la limită.
Adică, foloseai detergent nu ştiu de care cu 10 kg-ul? Ia de aci cu 9.5 din produsele noastre.
Produsele noastre care de altfel costă 16 kg-ul, pentru că, nu e aşa, sunt şi mai bune decât ce foloseai tu.
A doua activitate care ti se cere e să îi prosteşti pe alţii care foloseau la fel ca tine detergent cu 10 lei, să îl cumpere pe cel cu 16 lei de la tine, sau, dacă vor şi ei reducere la 9.5, să intre în reţea sub tine.
Ei îţi promit că ai această reducere de 40% la fiecare vânzare pe care o faci, adica diferenţa între 9.5 si 16 lei îîţi rămâne ţie, dar dacă aduci pe alţii sub tine, din tot ce vând ei îţi revine şi ţie o parte.
Deja recunoaştem aici modelul schemei piramidale de tip Ponzi.
La un moment dat, ascunderea în spatele produselor dispare, pentru că, evident, ăia de sub tine vând şi pentru tine, iar tu îţi primeşti leul de la fiecare.
Ce e mai dramatic la această schemă piramidală, este că nu are fund.
Orice nou strat adăugat înseamnă un câştig pentru cei din vârf.
Ce şi-au zis iniţiatorii, de ce dracu să fie doar 10 nume pe o listă?
Că în momentul când face piramida 10 niveluri, eu dispar de pe listă şi nu mai primesc nimic.
Lasă aşa, mai bine cu număr infinit de niveluri, oricâte niveluri vin, să vină banuţii şi sus la mine.

Afaceri legal ilegale II - Metoda studentul

vă prezentam într-o postare anterioară (aici) metode de afaceri legal ilegale aşa cum le-am denumit.
Vă promiteam că voi continua serialul şi iacătă că mă ţin de cuvânt.

Metoda Studentului

Aşa cum v-am obişnuit din episodul trecut, mai întâi imaginăm şcenariu desfăşurării unei astfel de afaceri, şcenariu care ne va oferi şi explicaţia numelui.
Numele în sine nu există în nicio literatură de specialitate, sunt date de mine şi chiar nu veţi găsi pe piaţa o literatură care să vorbească de aceste lucruri.
Ele sunt dezvoltate de anumiţi oameni pentru ai excroca pe alţii şi le oferă doar contra cost în cadrul unor seminarii aşa numit de afaceri.

Închipuiţivă că sunteţi un student la o facultate.
În 7 zile aveţi un examen greu şi, ca orice student, oricât de bun aţi fi, vă este frică de acest examen.
Aţi vrea, dacă se poate, să vină cineva şi să vă ofere siguranţa faptului că veţi trece acel examen.
Aici intră în şcenă excrocul:
Vine şi vă spune că îl cunoaşte pe profesorul care susţine acel examen şi că poate să vă aranjeze convenabil examenul dacă îi daţi 100 de dolari, evident nu pentru el, el va face acest lucru pentru dumneavoastră deoarece îi sunteţi simpatic, dar profesorul, nu e aşa, are şi el preţul lui.
Varianta vi se va părea convenabilă şi veţi marşa. Excrocul va avea grijă să vă asigure că totul este bine şi că examenul e ca şi luat.
După ce veţi da banii, el vă va atenţiona totuşi:
„Ai grijă, că pentru tine am făcut o favoare, că preţul este mult mai mare, dar vezi, înveţi şi tu ceva să scrii ceva acolo, să poată şi profu să spună că ţi-a dat nota aia pe ceva, nu aşa pe foaia goală doar cu subiectele, că vezi tu, să nu aibă şi el probleme mai târziu”.
Îl veţi asigura că veţi învăţa cât de cât şi bucuroşi vă veţi duce acasă şi veţi învăţa cât de cât.
Având în vedere că totuşi învăţaţi ceva, există unele mici şanse să treceţi acel examen.
Mai mult, s-ar putea ca frica dumneavoastră să fie una nejustificată, iar dumneavoastră să treceţi acel examen fără probleme, fără vreun ajutor.
Asta ştie şi excrocul şi se bazează pe asta.
Există două şanse acuma:
1. Aţi trecut examenul;
2. Nu aţi trecut examenul;

Pentru că, surpriză, se poate întâmpla şi asta.
În primul caz excrocul va veni la voi şi vă va spune:
„Ai văzut cum le aranjez eu pe toate”? Şi voi veţi fi convinşi că numai datorită lui aţi trecut, iar v-a câştigat de client şi pentru alte ocazii.
Dacă nu aţi trecut examenul, excrocul va veni cu banii înapoi la voi şi vă va spune:
„Uite-ţi banii înapoi, îmi pare rău, nu am reuşit să fac nimic, nu a mers schema”.
Vă veţi spune „asta e, nu toate schemele astea merg” şi veţi trece impasibili pe lângă subiect.
Eventual la alt examen veţi mai încerca schema că, nu e aşa, profesorii sunt diferiţi şi sunt şi ei oameni. Unul din ei nu se poate să nu facă schema să meargă.

Pentru ca şcenariu să fie complet, să ne imaginăm că sunt 100 studenţi într-un an şi ca toţi ar apela la metoda asta (ştiu, ştiu! Nu toţi apelează, dar aici eu fac regulile).
Din 100 de studenţi 40 trec examenul şi 60 pică.
Luând 100 dolari pe cap de student, suma iniţiala este de 10000 dolari pentru cei 100 studenţi.
Din care excrocul va da înapoi 6000 dolari pentru că 60 de studenţi au picat examenul, dar va păstra 4000 dolari pentru că 40 de studenţi au trecut examenul.
Deci iată cum a făcut 4000 dolari fără să ofere nimic.

Din acest şcenariu am extras numele metodei.


Şcenariul în cauză se poate repeta în orice context.
Cel mai adesea el se întâlneşte în locurile unde sunt de trecut evaluări, examene, sau alte forme de testare.

Eu personal am întâlnit această metoda în lumea proiectelor cu finanţare europeană:
Sunt diverşi care vin, promit marea cu sarea, cer 5000 roni pentru scrierea unui proiect, promit solemn că proiectul e ca şi trecut.
Unii din ei chiar spun că cunosc ei pe cineva în comisia de evaluare: „am omul meu acolo”.

Acum clar că dacă aveţi o cauză bună şi un proiect bun, veţi putea trece uşor evaluarea.
Dacă nu, veţi auzi doar un „asta a fost”. Mai rău ca la metoda studentului nici nu veţi vedea vreun ban înapoi, ei motivând că au pierdut timp cu proiectul dumneavoastră.
Rolul profesionistului în project management e să vă ajute la realizarea hârtiilor şi să aştepte implementarea proiectului pentru a-şi primi banii.
Nu să vă ia banii pe nişte hârtii fără valoare.
Oricine poate scrie nişte hărtii şi să ceara 5000 lei pe ele dându-se mare profesionist în project management.

Există şi alte forme de manifestare a acestei metode, în general o recunoaşteţi după criteriile:

1. Direct, sau indirect aveţi de trecut o evaluare.
2. Vi se promite ca prin produsul cumpărat, sau prin plata făcută v-aţi asigurat trecerea evaluării

Dacă înlocuim „evaluarea” cu un alt scop la care tindeţi, ajungem uşor în cealaltă schemă: „vânătoarea de comori”.

Hai dasfidania

Feriti-va de afaceristii internetului - partea I

Nu am mai scris de multa vreme, pentru ca tot am fost ocupat cu diverse lucruri, iar in rastimpurile cand nu am fost ocupat, am fost ocupat cu a fi trist ca nu sunt ocupat.
De multa vreme ma tin (sper san u ma scap pe mine), sa scriu despre un fenomen mai present ca oricand, dar care se dezvolta si ia amploare, acela al afacerilor pe internet.
Nu vorbesc aici de afacerile de pe internet bine facute, de tip win – win, care au in spate un plan de productie si distributie, ci de fraudele aproximativ legale promovate la rang de afaceri.

Voi incepe acum o serie de prezentari pe care sper sa o continui despre exemple de astfel de afaceri care fac uz de prostia umana pentru a se dezvolta, sau exploateaza starea jalnica, disperata in care se afla un om pentru a se extinde. Aceste afaceri sunt de mai multe feluri, de aceea le voi imparti astazi pe categorii, categorii carora le voi da un nume inspirat chiar de tipul afacerii sau de afaceristii insisi.

Astazi vanatoarea de comori.

Vanatoarea de comori este un tip de afacere piramidala care se dezvolta din ce in ce mai mult pe internet.
Ea se manifesta simplu prin promisiunea unui produs magic, care sa resolve o problema sau alta. Nimic grav pana aici, dar modul cum lucrurile sunt prezentate si ceea ce primeste omul, nu sunt tocmai in concordanta.
Sa luam un exemplu teoretic, pana trecem la cele practice:
Sa ne inchipuim ca ascundem 10 grame de aur undeva in prejurul cascadei Urlatoarea, apoi tiparim niste brosuri cu harta unde am ascuns aceste 10 grame de aur, vindem brosurile printr-un site cu doua pagini pe internet la un prêt de 100 ron bucata.
Sa zicem ca tiparim 1000 de brosuri.
Si la momentul vanzarii vom obliga cumparatorul sa anunte, faptul ca a cumparat brosura, pe 10 prieteni ai sai.
Se vand toate cele 1000 brosuri, deci castigam 100000 de lei noi.
Unul din ei va gasi probabil cele 10 grame de aur, dar deja nun e mai intereseaza, pentru ca nu gramele de aur sunt problema noastra, noi ne-am castigat profitul vanzand iluzii la 1000 de oameni.
Asa arata afacerea de tip vanatoare de comori.
Ce este mai grav este ca dupa ce cumperi iluzia, cei care ti-au vandut-o nu se sfiesc sa ti-o spuna pe fata ca ai fost prostit.
Sa ne inchipuim acum ca inlocuim cele 10 grame de aur cu lucruri mai abstracte.
Totusi in afacerea prezentata mai sus cineva din 1000 oameni ar putea gasi cele 10 grame de aur si macar cineva a castigat ceva.
Dar… Dar mai bines a trec la exemplele practice culese de pe net.
Mentionez ca la cel putin una din afacerile prezentate mai jos, m-am inscris ca si client pentru a avea dreptul sa imi exprim o opinie competenta si avizata fara a fi in pericol de procese.

Proiecte europene

Nu e asa ca e un lucru esoteric? Tot auziti despre ele, stiti ca sunt bani de la Europa dati gratis, nerambursabil si tare va mai doriti sa scrieti si voi un proiect sa obtineti niste bani de la europa pentru nevoile voastre.
Desi este simplu acest process, el nu este chiar atit de simplu. Sunt de completat niste formulare, in care trebuie sa stii ce ssa scrii, dar si mai important cum sa scrii, astfel incat sa induci idea celui care evalueaza ca proiectul tau este cel mai bun.
Informatiile de gen sunt pe internet, oferite gratis de agentiile care se ocupa de proiecte europene din partea guvernului.
Insa scrierea unui proiect necesita putina experienta si putine cunostinte de project management. Daca ar putea oricine sa scrie proiecte sis a le implementeze, am fi consumat de mult toti banii europeni.
Insa proiectele europene mai genereaza si unele afaceri colaterale.
Pe langa altele, chiar si una de tip vanatoare de comori.
E impanzit internetul de site-uri care iti spun ca cumparand ghidul lor vei reusi sa obtii fondurile pe banda rulanta.
Am cumparat si eu un astfel de ghid si problema este ca inafara de niste informatii generale regasite sub forma unei carti scrise de un autor necunoscut plus cateva materiale luate de pe net nu ofera nimic, chiar daca pe site ei promit ca vei obtine fondurile mult visate.
De obicei aceste produse sunt oferite sub forma unor cd-uri cu niste pdf-uri pe ele, pentru 60-70 ron si mai mult, daca vrei si cartea tiparita, te costa 100 ron. Ce este in neregula?
Daca as fi gasit cartea aceea intr-o librarie, poate as fi cumparat-o, daca ar fi fost prezentata ca o carte despre fondurile europene, as fi luat-o, dar ea este prezentata ca inlocuitor pentru orcie profesionist sau orice cunostinte din profesiune, facandu-l pe omul de rand sa creada ca brusc va deveni un expert in project management, pentru o suma infima de 70 ron.
Practic in locul celor 10 grame de aur concrete, aici se foloseste capacitatea de a obtine fondurile europene.
Practic esti facut sa crezi ca aia vei obtine in schimbul banilor, ca ala este scopul oamenilor care detin acel site cand de fapt scopul lor e sa vanda o carte la un prêt supraevaluat, o carte care nu ar costa nici 10 lei in librarie, daca cineva ar fi editat asa ceva.
Caracteristicile acestor site-uri sunt ca ele detin doar doua pagini, una de prezentare si una de comanda, sunt foarte imperative la nevoia de a comanda, aproape ca te trag de buzunar.
Iti vorbesc de beneficii, la 3 fraze ai un buton de comanda. Iti ofera exemple de oameni care au castigat, iti spun ca sunt doar 1000 de bucati pe stoc si evident iti spunca primesti toti banii inapoi daca nu esti multumit de ce primesti.
Sa analizam putin aceste caracteristici:
1000 de bucati (suna cunoscut?) nu am sa mai zic nimic.
Garantie, banii inapoi daca nu esti multumit.
Imi pun o intrebare:
Ce ma opreste pe mine ca odata primit cd-ul, sa il copiez si apoi sa trimit lucrurile inapoi spunand ca nu sunt multumit?
Se nasc doua ipoteze:
Ori detinatorii respectivi sunt rau intentionati si deci nu o sa iti vezi niciodata banii inapoi, oricum cine dracu sta sa se tiganeasca pentru 70 ron,
Ori produsul furnizat nu este de mare interes pentru ei, nu este de mare valoare, asa incat ce conteaza daca il copiezi, oricum ei isi scot parleala de la fraierii care cumpara produsul si sunt “multumiti” de el.
A doua ipoteza pare mai interesanta, ganditi-va ca scrieti un document pdf, mai copiati 2 – 3 documente de pe net, le scrieti pe un cd si cereti 70 ron pe el.
Deci 0 investitie, castig maxim.
Va costa cd-urile desigur, dar puteti sa le cumparati numai cand aveti comenzi ferme.
Dat fiind specificul acestei “inselatorii”, ea poate fi rulata de o babuta de acasa de pe computerul propriu.
Nu am sa va dau exemple de astfel de site-uri, pentru a nu le face reclama.
Am sa specific doar atit, dati pe google la cautare:
Fonduri+structurale+eu
Si inca de la primele rezultate veti vedea astfel de site-uri.

As mai fi scris, dar ma cearta Melania ca scriu mult si de data asta si neinteresant.

Paziti-va de astfel de inselatorii, va voi mai arata exemple de afaceri semifrauduluase.

alegeri, din nou?

Din ce in ce mai oripilat de ce se intampla in jur.
Ma uit la o chestie si vad psd-ul urland ca din gura de sarpe, fraudaaaaaa!
Si vin ei si cer:
- reexaminarea listelor din strainatate
- reexaminarea voturilor de la sectiile speciale.
Asta pentru ca zic ei ca, ar fi fost cnp-uri nevalide, morti care au votat etc.
Sa presupunem ca e asa.
Daca se apuca lumea si descopera cnp-uri false si morti care au votat...
ce naiba pot sa faca?
De unde isi pot da seama cine a fraudat?
De unde stiu ca aia care au fost pusi cu cnp-uri false nu au votat cu Geoana?
Mie si asta, ca si cea cu exitpolurile mi se pare un scenariu de mana a treia.
Adica, pierdem, dar lasa ca ii luam si pe ei dupa noi.
S-au dus au fraudat alegerile, doar asa, just in case.
Astfel incat daca se intimpla sa piarda, sa poata striga frauda si sa creeze astfel imaginea incat sa para ca pd-l a fraudat.
Sincer cred, sper, sa nu existe mecanisme de aflare cine cu cine a votat, ca de aici pana la santaj si hartuire nu e decat un pas!
Revenind la psd, hotul striga hotii si spera sa existe un tur 3, in care imaginea de frauda impinsa spre pd-l sa ii faca sa castige.
Ce observ eu pana acum despre acest psd:
1. au stat in guvern cu pd-l ca niste oportunisti si nu au iesit de la guvernare, pentru stiu eu ce intelegere sau neintelegere asupra unui pachet de legi.
Au iesit de la guvernare numai cand un ministru le-a fost revocat. Deci interes personal.
2. psd a dat jos cu guvernu imediat ce a putut, la fel ca razbunarile lui Caragiale cu Vitriol.
Numai ca razbunarile psd ma costa pe mine si pe tine.
3. tot timpul cand s-a incercat instalarea unui guvern psd a fost alaturi de pnl in potriva.
Daca se simteau asa tari, de ce nu au instalat un guvern pana la alegeri si dupa ce castigau alegerile sa isi puna ce guvern vor.
Nu au preferat sa tina tara in rahat.
4. dupa ce au avut loc alegeri si conform sondajelor Geoana era castigator, nu au trambitat nimic de frauda, s-au bucurat.
Cum au pierdut la numaratoarea oficiala, au inceput sa faca uz de fiecare arma posibila in a taragana lucrurile si a le tine pe loc.
Sperand ca poate poate vine un tur 3 nesperat in care Geoana sa castige.
Toate aceste lucruri nu denota decat un interes personal grav si ei acuza pd-l de asta.
Nu zic ca pd-l e usa de biserica, nu ma intereseaza, dar firati ai dracu de psd-isti, lasati lucrurile sa mearga.
Si puneti mana si mai si lucrati in parlamentul ala.
Sunt cu ochii pe voi si daca nu faceti treaba am sa dau publicitatii un top al celor mai harnici parlamentari sa vada lumea cum a-ti facut fix nimic anul acesta.

cum sa furi pe net partea a doua (rezolvarea)

trebuie in primul rand sa ii multumesc lui George ca a lasat niste comentarii pe aici. am constatat ca e mult mai interesant sa scrii cand ai cu cine sa dialoghezi.
Si mie imi place sa le pipai (nu va ganditi ba la prosti ca va aud), dar la laptopuri e o situatie mai speciala. Vin ambalate, sigilate si ei nu le desfac ca cica dupaia nu le mai pot vinde desigilate. Astfel esti nevoit sa cumperi intai sa platesti si pe urma sa constati ca nu este exact ce ai platit. Iar firmele se ascund in spatele frazelor de genu "cel.ro nu isi asuma responsabilitatea pentru eventualele neconcordante aparute in specificatiile si/sau pozele de pe pagina" (citat din memorie).
Asa ca, daca mai coroboram faptul asta si cu faptul ca eu am tinut laptopul in cutie 2 lunii, cica eu nu mai am nici-un drept. Dar aici, magazinagii se inseala, exista legea 449 pe 2006 care imi da dreptu sa cer schimbarea produsului si la 2 ani dupa ce l-am cumparat daca se dovedeste a nu fi conform cu ce am platit.
Asa ca te poti adresa linistit anpc opc sau cum se mai cheama. Dar vai, eticheta nu ne da voie! Pe pagina opc scrie mare ca mai intii trebuie tu sa incerci sa cazi la invoiala cu operatorul economic, ca poate, cumva, cadeti la pace si va pupati.
Ei bine, frumos instruit de anpc sau opc sau sub ce nume s-o mai gasi aceasta institutie cameleonica, am trecut la tratative cu cel.ro.
Ce am obtinut? Nu o sa vad placa video separata la laptop, dar s-au oferit draguti sa imi mai dea o memorie ram de 2 giga la laptop.
Asa ca sa nu mai plang dupa mamica.

In rest plictisitor azi, criza mondiala se resimte si in poienita in care petrec eu asa ca toata lumea freaca menta si eu (ca de is mai destept si cu studii de project management) frec mangalu.
Faaza importanta a zilei a fost cand mancand linistit o pizza vegetariana de post, cumparata de la mega image, am ajuns fericit la ultima felie, mancand hulpav din pizza si dau peste o felie plina ochi cu ardei iute. Brusc mi-am amintit de toate neamurile moarte si in viata suferinde si m-au podidit lacrimile.

cum se fura pe net

bun, avand in vedere titlul sa trecem la fapte si la povestiri.
Metoda:
Faci un site sa luam de exemplu ww.cel.ro. Cumperi diverse produse si le dai spre vanzare pe site. Ai mare grija sa nu scrii cumva specificatiile reale. Pui de exemplu la un laptop doua cum ca ar avea placa video separata cu memorie dedicata. Vine prostu (adica eu) si te crede chiar daca tu scrii pe site ca nu iti asumi responsabilitatea pentru datele de acolo. Ma gandesc si eu ca or fi greseli de scriere, dar nu ca un laptop are defapt o componenta si tu scri ca are alta, sau ca laptopul are o componenta si tu nu amintesti nimic de ea, sau ca scri ca laptopul are o componenta si el nu o are deloc.
Cam asta e, eventual daca mai umfli putin si pretu succesul e garantat.

Mai pe larg:
candva, in 19 octombrie am cumparat de la www.cel.ro un model de laptop hp compaq 6730s ku358ea.
pe site-ul lor scria ca are placa ati radeon hd 3410 cu 512 mb dedicati.
Pe langa celelalte caracteristici ale aparatului dadea bine acea placa video iar pretul de 2712 ron era convenabil in acele conditii.
L-am cumparat pentru a-l face cadou.
Asa ca in cutia in care a venit (cu livrare la domiciliu) l-am tinut pana l-am dat cadou sambata trecuta 13 decembrie.
L-am deschis si surpriza, ce sa vezi, avea o placa intel gma 4 series integrata peplaca de baza cu maxim 384 mega ram shared.

Acum sa vedem ce o sa iasa, am de gand sa arunc in joc tot ce se poate, anpc etc.

Pentru a va convinge voi insiva dati pe google cautare:
cel.ro hp 6730s radeon 3410
si apasati in cache.
o sa vedeti exact cum arata pagina.
In urma sesizarii mele, cei de la cel.ro nu au catadicsit sa imi raspunda, dar in schimb s-au grabit sa modifice pagina lor astfel incat sa corecteze specificatiile.
Si evident crezand ca eu nu o sa mai am nicio dovada a inselatoriei lor.
ce e mai grav, e ca tehnica asta e aplicata de multi din vanzatorii online asa incat acelas laptop il gasiti cu placa radeon hd 3410 si pe la altii cand defapt el nua re asemenea placa.
De altfel se pare ca multi o patesc vezi si:

http://badpitzi.eu/2008/12/hotii-partea-a-2-a.html