luni, 22 martie 2010

cluburile: partea a doua

Intrara curand in apartamentul lor. Noaptea era una neagra, prin care nu puteai vedea nimic.
Nori negri de furtuna pareau sa se adune, dar parca inca speriati de bezna de afara, nu indrazneau sa ude caldaramul murdar.
Un vant incet incepu sa sufle si sa miste norii de colo, colo.Strada se intindea lunga, cu mici puncte luminoase vazute in departare.
Erau momentele zilei cand Ares se bucura inca de o mica lumina. Degenerescenta sa, permitandu-I ca seara, sa observe luminile din jur.
Intrara in apartament. Hades ii astepta.
- I-am localizat pe cativa dintre ei. Isi fac veacul pe la cluburile din centru, m-am oprit la doua asta seara, mergem acolo si facem cum ai zis.
- Mai are cineva treaba?
- Nu! Raspunsera.
Aruncara pe un pat toate cele aduse si plecara.
Afara norii incepusera sa indrazneasca timid totusi sa burniteze.
Luminile si asa zlabe, se pierdeau in intunericul negru creat de nori noaptea.
Ares isi ridica gluga de la hanorac.
Mersera pana la statia de metrou si curand ajunsera in zona universitatii.
O pornira pe jos prin centrul istoric.
Un curent de aer il inconjura pe Ares. Auzi de departe vibratiile unui bass aflat intr-un subsol.
In spate auzi o masina ce trecu cu manele date la maxim.
In fata linistea inconjura totul, parand sa il atraga dandu-I senzatia ca va fi inghitit.
Lasara in stanga vibratia de Bass. Niste voci se auzira in fata, pareau a fi voci de tineri care se certau. Motivul? Ares incorda putin auzul si auzii ca tinerii, putini bauti, se certau pe tigari. Continuara sa mearga, alt bar, alte voci. Toate disparura in noapte.
Mergeau cu atentie deoarece trebuiau sa inainteze pe niste schele de lemn instalate acolo, ca in Romania unde constructiile incep, dar nu se termina, de catre cei ce restaurau centrul istoric.
Linistea devenea din ce in ce mai apasatoare.
Ares surprinse fugitiv curenti de aer ce veneau si treceau pe langa el. Incepu sa ii numere.
Cand ajunsera la curentul numarul 10, Hades se opri si intra intr-un local.
- Acati sunteti ma?
- 4
- Fata intra gratis, voi mainile la stampilat.
- E multa lume?
- Multa ma, ca suntem carciuma de soi, ce iti inchipui tu.
- Bine.
- Vedeti ma baieti, sa nu imi faceti greutati in seara asta, ca eu is bodyguard…
- Esti singur?
- Dar ce, ti se pare ca mai am nevoie de unu?
- Nu, pari vanjos asa!
- Par hai?
Ia vino tu in coace. Zicand asta il apuca pe Ares de un brat. Hai sa le arat Prietenilor tai cat de vanjos sunt. Facem skandenberg.
Ares nu protesta, se asezara pe pozitii.
- Esti gata?
- Da. Zise Ares.
- Hai. Nu apuca sa termine si masa rasuna sub izbitura mainii lui. Ramase uimit. Ares zambi usor si se ridica de la masa.
- Cum ai facut asta ma? Ca esti sfrijit asa.
- Nu incerca sa intelegi, avem treaba inauntru, vezi sa nu ne deranjeze cineva. Daca vezi picior de sticlete pe aici, dai alarma.
- Ce sa fac? Si cum?
- Nu stiu, faci ca rama, fluieri vezi tu, dar sa nu ma prinda curcani aici ca ne intilnim si nu mana ta va izbi masa.
- As putea sa va dau afara chiar acum.
- Ai putea, dar atunci ai pierde asta. Zise Ares scotand 100 ron din buzunarul de la piept.
- Aoleu, e serioasa treaba daca ai inceput sa umblii cu lenjerii dinastea. Hai intrati.
- Stiam eu ca esti baiat de gasca.
Intrara. Inca de la intrare Ares fu izbit de fumul innecacios de tigari, de basii sunetului si de zgomotul prea tare.
Hades il lua de mana si il conduse la o masa.
Luara cate o bere si incepura sa bea pe indelete.
O formatie se producea live pe scena, iar lui Ares i se parea ca nu se mai termina.
Curand acorduri de hip hop se auzira, iar Ares se ridica de la masa.
Incepu sa faca timid cativa pasi de crip walk. Hades se duse in spate la dj si aratandu-I un cd ii spuse.
- Prietene, e ziua lui, nu vrei sa il facem fericit? Sunt cateva melodii, dupa le pui si tu.
- Ok. Zise dj-ul.
Ares atrase curand atentia, iar in jurul lui mesele fusera impinse la o parte.
Un careu din oameni aflati acolo se forma in jurul lui. Ana se ridica si ea si veni in marginea careului.
Ramase uimita, cand vazu spectacolul dat de Ares.
Acesta improvizand, combinand pasi de crip walk, cu break dance, imbinand elemente de free style, intr-o spontaneitate desavarsita, construise o coregrafie pe melodia ce tocmai rula.
Un tip din multime il atinse pe umar si Ares intelese.
Se retrase in careu si celalalt urma sa se produca.
Incepu si el sa danseze, folosind foarte multe elemente break dance.
Oamenii din careu urlau la elementele periculoase sau spectaculoase.
Ares reintra si incepu sa foloseasca elemente de zbor.
Acu realiza un flic-flac, ca in clipa urmatoare sa cada pe spate din flic-flac fara maini. Apoi ridicand picioarele si impingand in gat sa revina in pozitie verticala.
Oamenii din careu erau in delir, Ares incepu sa faca ceasul, apoi sa stea cu picioarele in echer si intr-o mana sa se invarta la 60 grade.
Se ridica si mai facu cativa pasi de rap, pe acordurile de final ale melodiei.
Toata lumea aplauda in frenezie.
Curand, un instrumental de hip hop lua locul melodiei pe care dansasera.
Ares intelese ca acesta era semnalul.
Recunoscuse instrumentalul “Crooked I-If You Ever Hear Me”.
Asculta primele masuri si facu semn sa vina un microfon.
Hades i-l aduse.
Ares lua microfonul, il apropie de buze, si cand melodia incepu sa bage sequencerul zise:

Ma uit prin multime, ma uit printre toti
Si vad o gramada mare… De idioti
Multimea lui Cantor, de ar fi fost mai mare
Si tot nu ar fi fost destul de-n incapatoare
Sa-I cuprinda pe toti… pe toti acei idioti
Cei ce au impresia ca sunt mari printre hoti!
Dar de fapt ii asteapta mamica
Pentru ca li se raceste supica
O ard ca durii umbland prin cluburi
Dar daca ii vedeti, au pantalonii rupti in cururi.
Si ce e mai grav despre acesti jegosi
Nu este faptul ca sunt foarte prosti,
Ci dincolo de un afisat asa zis sex apeal
Au un comportament de homosexuali.
Unii ce le rusine sa linga… Dar mananca mult!
Nu va spun de unde ca v-am spus destul!
Si ei umbla, zi, noapte p-afara,
Mancameati pana ar ramane o sfoara,
Avand un comportament evident de fecioara.
Care nu stie ce sa faca cand intalneste o sula,
Sa se…. Sau sa o duca la gura!

Fiecare vorba abjecta a lui Ares, era insotita de un urlet al multimii. Fiecare vorba ce ii punea la respect, pe acei ei, era aplaudata si ovationata.
Dar multimea, desi agreea spectacolul, nu intelegea, cine sunt ei? Care sunt ei?
Dintr-un colt se desprinse un grup de 5 persoane, unul mai mare se apropie de Ares si ii smulse microfonul.
In acelas timp se auzi Hermes urland.
- Halimeati, s-a scumpit sosul, au jos pizza cu 9 ron dar e 5 lei sosul.
Malacul deschise microfonul si zise.

Cine vorbea de fraieri si de idioti?
Unu care nu poate sa vada nici ce culoare are la chiloti?
Unu care zice ca e dur, dar habarnare cei stanga sau dreapta?
Unu care nu ar stii sa spuna de unde il loveste ranga?
Umbli cu nume de imprumut, ca sa iti dea curaj,
Nu esti in stare sa-mi faci nici macar un masaj,
Iei fraierii aia dupa tine,
Pentru ca sa ai cine sa te duca de mana,
Pentru ca esti orb stii bine,
Nu sta nici o muiere pe langa tine,
Si daca aveai dubii unde ti-e femeia plecata,
Ei bine afla ca e de noi frecata!


Ares auzi din dreapta de undeva in soapta:
- Isvinite!

Murmura si el pentru malac:
- Prastite gospodin!
Si infipse mainile in ochii malacului. Apoi se lasa brusc pe vine si se ridica brusc cu pumnul in sus. Barbia malacului parai sub greutatea loviturii, dar omul ramase in picioare.
Ares se rostogoli, iar malacul incepu sa dea din picioare in toate partile, deoarece mainile le tinea la ochii care il dureau inca.
Ares prinse un scaun si il arunca in directia malacului. Acesta fu lovit la picioare si cazu.
Ares se ridica si in mana sa dreapta Andy suera amenintator.
In intoarcerea sa in rostogolire, ajunsese cu fata in partea stanga a sa si acum stia sigur ca avea in fata grupul de 4 ramas inca in picioare.
Malacul se retrasese intr-un colt sa isi repare ochii.
Din spate se auzi o voce care spuse:
- Dobrii vecir Ares! Ares ramase incremenit.
- Nu ti-a fost dor de mine pui mic? Hades deveni brusc nervos, puse mana pe Durendal a lui.
- Tot un fraier ai ramas Ares de cand nu te-am vazut. Ce papa lapte esti. Grupul de 4 se apropie. Unul din ei il lovi pe Ares in burta si il ingenunchie.
- Stiam eu ca nu trebuie sa imi pierd timpul cu unul ca tine!
- Li-ataena, nu… Murmura Ares.
Hades isi facea loc prin multime, iar lumea speriata de durendal ce era scoasa la vedere se dadea speriata in laturi. Ana observa scena si isi aduse aminte “Daca ne mai pui odata in pericol….”. Intelese ce urmarea Hades de fapt.
- Ia zi iubitelule, cum aflu si eu niste detalii de la tine? Ca vad ca prietenii astia ai tai sunt mielusei toti! Zise ea dandu-I o palma lui Ares. Acesta incordase fata si mana Li-ataenei incepu sa doara brusc.
- Va sa zica asa, faci pe durul, ma faci sa ma doara mana.
Ana cauta ceva in jur cu care sa poata intervenii, dar nimic ce ar putea folosi. Sa provoace rani o ingrozea, dar nici ceea ce vedea nu ii placea.
Tot framantandu-se, gasi o sfoara atarnand langa pantalonul ei.
Trase si vazu ca vine de la mijlocul ei.
Isi aminti de latul luat de pe perete mai devreme si il desfacu incet din jurul taliei. Hades se apropiase foarte mult de Ares. Ana intinse, invarti si arunca.
Latul o incinse pe Li-ataena si murmurand Ana trase brusc.
- Catea imputita!
Li-ataena cazu lla pamant injurand groaznic.
Ares ca reintors, se ridica, Hades langa el aproape ca il lovi, dar se retrase cand vazu ca se ridica, dar era inconjurat.
- Morti tai, descurcate na! Murmura el.
Ares intelese ca era inconjurat de 4 insi care il loveau, se lasa la loc jos, astfel incat sa se apere de lovituri. Duse mana la spate si o strecura usor pe langa box.
De odata se arunca spre dreapta, dar lovi cu mana puternic in stanga.
In felul Acesta dobora doi adversari, apoi se intoarse brusc, iar hermes veni si el cu coada despletita si incepu sa o invarta cu furie.
Malacul se reintoarse, iar Ares care il recapatase pe Andy incepu sa il invarta in mana dreapta, cand si cand schimband priza pe stanga.
Capetele lui Andy loveau in stanga si in dreapta, ranind maini, ranind pieptul adversarilor.
CeiLalti doi se retrasera.
Malacul il apuca din spate si incepu sa il sugrume.
Ares incorda muschii gatului pentru a permite aerului sa treaca, dar rusul era puternic.
Nimic din ce invatase si incercase parea sa nu il ajute.
Atunci intr-o miscare fortata, isi aduse picioarele la piept, simtind deja cum plamanii ii iau foc, duse mana la calcai, smulse una din lamele aflate acolo si ca fulgerul o implanta in burta rusului.
Acesta de uimire il scapa jos.
Se uita la burta lui injunghiata si nu ii venea sa creada ce vede.
Ares, respira zgomotos pe podea, tragand guri mari de aer.
Niciodata nu I se paruse ca aerul poate fi atit de bun.
Incerca sa afle unde se afla, dar muzica data tare de dj acoperea orice zgomot. Se simti atins, se smulse, dar simti mirosul lui Hermes si intinse mana. Ana o infasurase pe Li-Ataena cu latul. Hermes il duse pe Ares de o parte si incerca sa ii explice.
De odata Ares il impinse si se dadu si el la o parte. De peretele din spate se sparse o sticla. Hermes se intoarse si vazu ca rusii raniti de Ares prinsesera curaj.
Ares se ridica si inainta si el. Se impiedica de o masa, merse mai departe, dadu peste o alta masa pe care o rasturna. Bauturile se varsasera, iar Ares nu mai stia pe unde e Andy. Drept urmare, puse mana pe una din sticlele cazute la picioarele lui.
- Iera sa o mierlesti azi, daca nu te haleau ei, te faceam eu. Tot un prost ai ramas si-ti curge scuipat din gura dupa curva aia.
- Termina ma, ca inca avem ocazia sa o ardem in fericire amindoi, fii atent, ce mai avem pe aici?
- Pai l-ai terminat pe malac, panarama e legata fedeles, apropo, in treacat fie spus, s-a descurcat bine dracoaica aia mica. Un rus e doborat de Hermes, mai sunt trei raniti care sunt in coltul opus.
- Bine, sa ii rupem pe micuti.
- Ce te faci cu gaborii ma, pica dintr-o clipa in alta!
- A dat cineva alarma?
- Nu stiu, mortii ma-si, o fi facut-o unu, ca s-au tirat multi ca potarnichile cand au vazut ca iese cu joc si voie buna.
- Iar restul?
- Restul prin prejur, se ascund in spatele meselor si pun pariuri ca ne macelaresc rusii, nu prea stam bine la cote.
- Unde e aia mica?
- Cu Andy al tau, la baie, poate ajungi pe acolo sa il recuperezi.
Ares se misca incet inspre iesire, din spate se simti un curent de aer rece. Ares din intoarcere lovi cu piciorul la nivelul umerilor si il prinse in plin pe rusul ce sarise cu ambele picioare sa il loveasca in spate.
Acesta pica in maini si veni pe spate. Se ridica si impinse o directa catre Ares. Ares ridicase mana dreeapta in fata fetei, iar pe stanga o tinea inainte pentru a lovi.
Fanda usor si se ridica cu pumnul de jos in sus, rusul bara si reveni cu o maturare sa ii scoata piciorul lui Ares din fandare si sa il darame. Ares se redresa, fandand pe celalalt picior. Rusul din maturare incarca celalalt picior si lovi coapsa lui Ares. Un junghi rece strabatu intregul picior a lui Ares. Acesta se lasa pe vine de durere si pentru o clipa pierdu concentrarea. Un curent de aer veni din stanga, iar ares se intinse pe spate brusc, cu capul inspre rus. Curentul de aer trecu pe deasupra, cand inca mai avea putin sa il depaseasca, Ares inclina capul pe umarul stang, ridica picioarele si trecu peste cap, prinzand unicul picior al rusului aflat pe sol si tragand.
Acesta se rasturna, iar ares din inertie ajunse deasupra lui. Scoase lama de la celalalt picior si taie tendoanele rusului de la ppicioare. Acesta urla ingrozitor si vru sa scape. Dar stransoarea picioarelor lui Ares era prea dura.
Cand termina Ares se ridica. Hermes de partea cealalta doborase un alt rus, iar Hades avea de furca cu al treilea. Ezita sa isi murdareasca sabia, drept pentru care se angajase in lupta unu la unu cu rusul. Insa parea depasit, rusul era prea mare si prea greu pentru puterile lui Hades. La un moment dat puse mana pe o sticla si o sparse in capul rusului, arcada acestuia incepu sa sangereze, dar nu parea sa il afecteze prea tare. Il lua pe Hades de un brat si il arunca peste umar. Hades zbura cativa metrii si cazu pe spate. Incerca sa se ridice, dar nu reusi.
- Hait traite-ar!
- Ce-i?
- L-au pus jos pe Hades, nu poa sa salte.
Ares se ridica si se indrepta spre rus, care palavragea in rusa catre Hades, aplicandu-I acestuia din cand in cand cate o lovitura.
- Lezhachego ne byut!
- Cevo?
- Lezhachego ne byut! Repeta Ares printre dinti, urmandu-si vorba cu o stanga plasata in ficatul rusului.
Mana sa intalni un abdomen ca de fier, o durere surda I se intinse in tot bratul.
- bolit?
- Niet, potancuem! Ranji Ares si sari brusc in maini, rotind ambele picioare si lovind-ul in burta pe rus.
Acesta se dezechilibra. Reusi insa sa se redreseze si raspunse cu o lovitura joasa de picior. Ares se feri si rusul lovi in gol. In eschiva sa, Ares ajunse sub unul din bratele rusului si il intoarse, strangand de antebrat cu degetele sale.
In curand amorteala avea sa puna stapanire pe mana rusului si acesta sa isi piarda din vigilenta. Rusul incerca sa scape, dar Ares se tinea strans lipit de spatele sau. Rusul lovi in spate cu piciorul in tibia lui Ares, iar acesta incepu sa resimta durerea. Dadu drumul rusului si se retrase. Acesta nu intarzie sa reactioneze, se intoarse si dadu sa il prinda pe Ares in brate. Ares se feri, intui-se ca rusul avea sa incerce asta, deoarece era mare si era avantajat in lupta de aproape. Ares incepu sa utilizeze numai picioarele pentru a isi tine adversarul la distanta, pandind un moment cand acesta avea sa renunte la vigilenta pentru a face un act necugetat.
De odata vocea bodyguardului rasuna in sala:
- S-a dat drumu la curcanarie ba, avem invazie.
Rusul se opri si cauta imediat o iesire, Ares il striga pe Hermes, iar amindoi il luara pe Hades de jos. Iesira prin spate unde Ana deja se afla si oprise un taxiu. Ares si Hermes il carau pe Hades si il ocarau.
- Ce dracu o fi trebuit sa te imbeti ca un porc, iar o sa te bata nevasta-ta. Dar stii ma ce? O meriti ma!
Taxiul demara. Ares simti ceva ciudat. Ceva il nelinistea. Incerca sa inteleaga ce este. Un lucru care nu venea de la niciunul din ei patru il facea sa se simta ciudat…
- Am sa va rog sa o luati pe la unirii, apoi pe la Iancului, avem de facut unele cumparaturi, nu il putem duce pe narodul asta asa la nevasta-sa.
- Am inteles domnule! Spuse taximetristul.
Atunci ares intelese, vocea, mirosul… “Strainul” se gandi Ares.
- Stati de obicei pe langa Lipscani?
- Da, mai ales cand am prieteni prin zona!
Ares intelese perfect si tacu. Se pare ca pentru a doua oara in ziua respectiva, strainul ii scosese din primejdie, dar cine era, nu parea sa vrea sa isi dezvaluie identitatea.

sfarsitul episodului III
va urma!

luni, 15 martie 2010

Romania si cacaturile ei!!!

Discutam impreuna cu oameni de bine pe un alt blog la http://confruntadurerea.wordpress.com
Multumesc detinatoarei ca mi-a suportat comenturile:)

Voi publica mai jos ceea ce se vroia a fi un coment raspuns la comentul celei/celui care scrie sub pseudonimul @lucisfera acolo.
Il voi publica ca atare, cum am inceput sa il scriu acolo:

 deocamdata draga @lucisfera, eu inca trebuie sa traiesc aici, orice incercare a mea de a emigra, s-a lovit fie de niste functionari evident romani, fie
de incapacitatea mea de a avea informatii, fie de alte probleme.

In Ro pentru faptul ca nu vezi iti sunt refuzate servicii, iti e refuzat dreptul la deplasare si multe alte drepturi.

O lege a persoanelor cu handicap care toata lumea o foloseste pe post de hartie igienica.
Cateva exemple (o sa se supere @confrunta durerea pe mine, dar cred ca astea ii vor justifica daca mai era nevoie, atitudinea fata de Ro).
In luna septembrie 2009 Banca Transilvania mi-a refuzat deschiderea unui card + cont pe motiv ca sunt orb. De asemenea mi-a refuzat si deschiderea serviciului
bt24 (internet banking al lor) tot pe acelas motiv.
Am reclamat la consiliul national anti discriminare, forul care trebuie sa se ocupe de asemenea cazuri.
Reclamatia depusa in septembrie 2009, infatisarea pusa pe 28 octombrie 2009, fixat reinfatisare pe 10 noiembrie 2009, data pana la care eu trebuia sa completez
dosarul cu declaratia unui martor.
Am trimis declaratia, am asteptat.
pe 21 decembrie primesc o instiintare cum ca nu s-a luat o hotorare pentru ca, nenorocit ce sunt nu? Nu am depus declaratia martorului, dar oricum chiar
daca as fi depus-o, oricum la jumatate din judecatorii de acolo le-a expirat mandatul si deci nu pot lua o decizie, iar parlamentul nu s-a invretnicit
sa ia o hotarare pentru a numi alti judecatori, asa ca al meu caz se amana pe termen nelimitat.

In iunie 2009 am ramas somer din cauza crizei, am fost asistat pana in martie 2010.
La final am decis sa imi infiintez un pfa si sa incerc sa fac ceva pe cont propriu.
In urma terminarii somajului, am ramas sa traiesc cu o suma de 750 ron lunar. Nu o zic ca sa ma plang, o zic pentru a arata cat de ciudata e situatia.
La inchierea pfa, costurile totale s-au ridicat la 300 ron. Conform legii 448 pe 2006 eu aveam dreptul la infiintarea gratuita a unui pfa, asta ca masura
compensatorie pentru discriminarile suferite de persoanele cu dizabilitati la angajare.
Cand am cerut acest lucru, mi s-a spus ca nu sunt date proceduri de acordare a acelui drept si ca daca doresc musai acel drept sa astept eu asa pana cand
s-or da proceduri.
Evident am scos banul si am platit, adica jumatate din suma amintita mai sus cea de 750 ron.
Acum sunt la inceput cu pfa-ul, abia fac primele 2 comenzi, bani nu am incasat inca.
Dar statul roman ma obliga sa merg la casa de asigurari de sanatate si la casa de pensii unde eu trebuie sa inchei contracte.
Conform legii 95 pe 2006 persoanele cu dizabilitati care nu realizeaza venituri din alte surse, beneficiaza gratuit de asistenta medicala, adica nu trebuie
sa plateasca asigurari.
Conform legi 448 pe 2006, persoanele cu dizabilitati beneficiaza de asistenta medicala gratuita, indiferent de venituri.
Am mers azi la casa de sanatate si mi-au raspuns ca nu conteaza legea 448 (legea persoanelor cu dizabilitati) ca acea lege 95 e valabila ca ei dupa aia
se ghideaza.
Asa ca eu am nu am venituri pe pfa trebuie sa dau 5.5% din salariu minim brut pe economie la sanatate.
si imi mai si recomandau sa platesc pe tot anul inainte ca sa nu mai stau luna de luna la cozi.
Ca sa platesc pe tot anul inainte asta insemna 500 ron.
La casa de pensii, alta fericire, trebuie sa fac contract cu ei, pe un venit nu mai mic decat salariu minim pe economie adica 600 ron. Iar lunar va trebui
sa platesc 30% din aceasta suma la casa de pensii.
Recomandarea lor era insa sa nu imi trec venitul minim, ca asta o sa imi cauzeze la pensie, sa pun un venit mai mare decat un punct de pensie, adica cam
vreo 800 ron.
Astfel, am nu am venit, eu ar trebui sa dau lunar statului 300 ron, asa ca ma cunoaste.
Este foarte incurajator pentru o persoana cu dizabilitati, discriminata la angajare, sa se apuce sa faca ceva pe cont propriu.
Totul te indeamna sa stai linistit acasa, sa nu incerci sa deranjezi societatea de afara, pentru ca ea face deja destul pentru tine ca iti da 750 ron pe
luna sa traiesti.

Alte exemple pot curge, printre ele se numara refuzul centrelor universitare in anul 2002 de a ma primi la cursuri pe motiv ca sunt orb si ei nu stiu cum sa ma examineze.
Am reusit totusi sa intru la facultatea de Matematica si Informatica din cadrul Universitatii Ovidius Constanta.
Oamenilor de acolo le multumesc pentru normalitatea cu care s-au straduit sa desfasoare activitatea.
Dupa terminarea facultatii, am trecut sa fac master la A.S.E.
Si surpriza, nu vroiau initial sa ma lase sa intru la master, pe acelas motiv ca sunt orb.
Si cand m-au admis, mi-au cerut sa aduc adeverinta de la medicul de familie cum ca sunt apt sa urmez master in domeniul respectiv.
Ca si cum diploma de licenta si notele din foaia matricola ar fi fost false.

Ma opresc aici cu scrisul, ca s-ar putea sa devin vulgar in limbaj si nu imi doresc.

A! Si cu ocazia asta, lansez o cerere publica, care sunteti in stare sa imi oferiti informatii, ajutor, privitor la procedurile de emigrare intr-o tara unde persoanele cu handicap sunt mai ok tratate, raman recunoscator.

Printre aceste tari din cate stiu eu se numara Austria, Germania, Danemarca...

Va astept la id de mess matematicianu2003 sa imi povestiti si sa va povestesc.

Gata ma reintorc la literatura, macar asa sa evadez dintr-o tara cretina.
Va urma episodul 3 in continuarea celor doua publicate deja.

joi, 4 martie 2010

cluburile

O raza de soare patrunse pe fereastra, iar Ares simtindu-I caldura se trezi. Auzi in jurul sau respiratiile regulate ale celorlalti care dormeau inca.
Incerca sa se ridice, dar durerea il tintui locului.
Ura ssituatia respectiva, ura totul in jurul sau si viata care il condamnase sa traiasca asa sin u altfel.
Reusi totusi sa se ridice in picioare si sa faca, cativa pasi, o ameteala il cuprinse si se lasa sa cada acolo unde era.
Pipai in jur si isi gasi preferatul sau, pe Andi. Andi era un lunceag cu suspanta si cu doua capete lungi, putand fi manuit fie cu o mana fie cu ambele in functie de dorinta luptatorului.
Il lua si il mangaie in lungimea sa, aproape ca ii era cel mai devotat prieten.
E ciudat, se gandi el, cum un lucru iti poate fi cel mai devotat prieten.
Se gandi la toti ceilalti, fiecare mai mult sau mai putin era manat de un interes. Hades fugea de garda ca de dracu, Hermes iubise sin u mai vroia sa traiasca, iar el, el era sa fie pe acelas drum.
Si peste toti Li-ataena, ea fusese cea care il facuse sa devina asocialul care era.
Momentele fericite ii revenira in minte, el inainte, el in timp ce…. Parcuri, strazi, toate se succedau cu viteza prin mintea sa.
E bine ca inca le mai vad asa, isi spuse.
Incerca sa se ridice de unde era si rasturna o vaza de pe noptiera din apropiere.
“La toti dracii cu florile astea!” bombanii el.
Ana se trezi si il vazu pe Ares unde era, incercand sa se ridice.
Sari imediat si il ajuta sa se sprijine.
- De ce naiba te-ai dat jos din pat, vezi ca a treia oara nu iti mai pot salva muia aia de prost.
- Vreau sa uit, daca tot nu ai facut-o tu, poate am sa mor si uite asa am sa uit.
- Esti un prost, treci inapoi in pat sis a nut e misti.
- Hai cu mine!
- Unde?
- Hai!
- Ba, daca te mai misti mult, nu garantez ca nu o mierlesti chiar diseara, asta asa ca sa ma exprim pe limbajul vostru, sa intelegi sit u!
- “traind in cercul vostru strampt, norocul va petrece. Iar in lumea mea ma simt, nemuritor si rece”. Raspunse el, vrand sa ii dovedeasca cum afirmatia sa cu limbajul nu era tocmai la locul ei.
- Da ma, bine. Zise ea urmandu-l.
Coborara impreuna niste scari si ajunsera intr-o pivnita spatioasa, compartimentata in 3, o camera, o sala mare si o bucatarie.
Ares intra in bucatarie si incepu sa trebaluiasca pe acolo, punand cafeaua pe foc. Ana se plimba uimita prin sala cea mare, sala unde, de-alungul peretilor, se aflau zeci de arme, din cele mai felurite. Intr-un capat, un manechin in marime naturala statea pe un soclu, mai la stanga lui diverse tinte de diverse dimensiuni aratau zecile de ore de antrenament indurate.
Pe unul din pereti, insirate in teci frumoase erau cutite de diverse dimensiuni, cu lama dubla, sau simpla, cu garda, sau doar lame. Pe celalalt, pusti, carabine si pistoale, fiecare cu calibrul sau, asteptau unse, pregatite.
In spate vazu diverse laturi. Se indrepta si fara sa stie de ce lua un lat de suspanta si si-l infasura pe sub haine in jurul taliei.
Ares aparu in pragul usii si anunta:
- Cafeaua e gata, cine doreste o cana?
- Da, multumesc. Raspunse Ana. Il urma in bucatarie, unde mirosul cafelei umplea aerul cu o aroma deosebita. Baura in tacere, fara ca vreunul sa simta nevoia de a spune ceva. Ana era inca cu gandul la ceea ce vazuse in sala cea mare, iar Ares nu dorea sa ii tulbure linistea, gandind ca e inca tulburata in urma intimplarilor de cu o seara inainte.
Hades si Hermes aparura si ei:
- Da cine a murit aici ba, de taceti ca la priveghi.
- Or tine un moment de reculegere in cinstea lui Zeus.
- Gura ma, ca ti-a fost tovaras bun.
- Cine e zeus?
- Era unul dintre noi, iar seara trecuta, garda s-a inteles cu unii, san e desparta pe noi, astfel l-au urmarit pe Zeus si l-au sugrumat. Era conducatorul nostru.
- Chiar, trebuie, inainte de orice, sa facem procedura…
- Ce procedura? Intreba Ana.
- Unul dintre noi, trebuie sa preia conducerea.
- Tragem la sorti armele!
Adusera biletele si scrisera fiecare o arma pe un biletel. Ana asista amuzata la acest joc de oameni mari, infricosata totusi gandindu-se ce vas a urmeze.
Biletele fura amestecate, erau 9 bilete fiecare cu cate 3 obtiuni ale celor trei. Incepura pe rand sat raga cate unul.
- Ce ai gloabo?
- Lunceag!
- La mine cutit. Zise Hermes.
- Iar eu sabie, rosti si Hades.
- Va fi al dracu de greu, prea am picat fiecare pe armele noastre.
- Ma baieti, nu mai bine supunem noi la vot?
- Vot? Eventual vrei san e facem si campanie electorala. Votul e cel mai corrupt system posibil.
Se dusera in sala cea mare. Ares il pregati pe Andi, Hades o lua pe Durendal, iar Hermes aparu cu coada sa desfacuta, coada in care Knight se odihnea linistit.
Ana se facu mica intr-un colt, ne vrand sa vada ce o sa urmeze. Cei trei smulsera fiecare cate un cutit din perete, iar la o distanta de 30 picioare de tinte, aruncara.
Hermes nimeri in centru, Hades nimeri putin inspre dreapta, iar Ares nu nimeri de loc.
Prima lupta urma sa fie deci intre Hades si Hermes, apoi castigatorul sa lupte cu Ares, iar apoi Ares sa lupte si cu celalalt.
Ares se duse langa Ana si o intoarse de asa natura, incat ea fu obligata sa se uite la ceea ce urma sa fie.
Hades incepu primul sa atace, incercand sa ii taie coada lui Hermes cu Durendal. Acesta eschiva, verindu-se. Tot eschivand, coada I se desfacu si Knight pleca din aceasta, in zborul sau infigandu-se in antebratul lui Hades, acesta scapa sabia si ceda, se duse sa isi panseze rana, care din fericire era superficiala, Knight in momentul atingerii crestandu-I bratul si cazand.
Ares il lua pe Andy si se pregati. O multime de zgomote se auzeau imprejurul lui, un current de aer venea de undeva din dreapta, pasi lui sunau pe pardoseala cu un ecou reverberat de pereti.
Pocni din degete si auzi zgomotul intorcanduse la el, facu asta in toate cele patru parti ale camerei si apoi se intoarse spre unde credea ca e Hermes.
Lupta incepu.
Hermes reusise sa-il recupereze pe Knight si refacuse coada. Ares auzi in spatele sau o calcatura usoara si se intoarse, curentul de aer se muta in spate spre stanga, pasii reverberau mai tare din dreapta decat din stanga. Un fasait incet se auzea din zona curentului de aer.
Un pas se auzi din nou, ares arunca lunceagul in dreapta, acesta se izbi de perete ricosa, lovi in umarul lui Hermes si se intoarse. Ares il auzi venind si il prinse. In acelas timp, auzi un fasait usor si intinse lunceagul inainte ca pe o sfoara si ridica brusc in sus.
Roti rapid mana si coada lui Hermes se infasura in lunceag.
Hermes trase brusc si lunceagul ii zbura din maini lui Ares.
Ana tipa cand vazu asta. Ares se retrase in dreapta, unde gasi peretele protector, se sprijini cu spatele de el si ridica mainile la nivelul abdomenului.
Fasaitul usor nu intarzie sa apara, el se auzi din stanga, Ares se lasa brusc in jos si din intoarcere, executa o maturare catre zona unde credea ca e Hermes.
Ii prinse picioarele acestuia si il tranti la pamant. Ii prinse pe sub gat umarul opus al hainei, se lasa cu tot trunchiul pe pieptul lui Hermes si cu picioarele pe langa capul acestuia.
Cu cealalta mana cauta coada lui Hermes, pe care, cand o gasi, o aduse in dreptul gurii si cu dintii desfacu legatura, scotand cutitul de acolo.
Hermes se recunoscu infrant si ceda.
Ares se ridica si il lasa sa se ridice.
Ii inapoie cutitul. Ana se bucura cand vazu ca Ares castigase, dar se infricosa si mai tare, pentru ca Hades era necrutator, iar cu sabia sa, putea sa provoace mari dureri. Bine macar ca Hades era putin ranit la brat, astfel poate nu va fi chiar asa rau.
Ares se intoarse in sala, unde Hades il astepta deja.
Auzi din nou curentul de aer, cu sueratul usor, pocni din degete in cele 4 parti si se aseza in pozitie de lupta. Un sfarait usor il anunta ca Durendal urma sa loveasca. Lovi in acelas timp in aceeasi directie, iar capetele lunceagului sau rasunara sec pe metalul sabiei.
Se retrase in spate si o lua spre curentul de aer.
Pasi se miscara in fata dar nimic alt ceva nu se auzi, atunci Ares eschiva rapid in dreapta si il prinse in brate pe Hades care venea cu sabia intinsa spre abdomenul sau.
Il prinse de mana cu sabia si incepu sa stranga cu degetele sale ca de fier.
Hades incorda antebratul pentru a nu lasa durerea sa patrunda.
In acelas timp incerca sa scape din bratele lui Ares, care il tinea imobilizat. Ares mari stransoarea pe brat si cauta cu mana rana facuta de Hermes.
O gasi si stranse. Un urlet scapa de pe buzele lui Hades odata cu sabia care cazu pe pavaj. Hades renunta. Ares epuizat, merse si se aseza pe un scaun. Parte din ranile sale incepusera iar sa sangereze si Ana il pansa.
- Deci sefule, ce facem mai departe?
- O sa luam cluburile, dupa ce depun juramantul.
- Ce inseamna ca o sa luam cluburile? Intreba Ana….
Nimeni nu ii raspunse, ei intelegand toti, ce insemna asta.
Iesira cu toti din pivnita si pornira inspre incaperile de deasupra. Acolo intr-un living incapator, exista un camin. Focul fu aprins si Ares ingenunche.
Ana fu condusa afara.
In camera ramasera ei 3 cu Hades si Hermes retrasi in spate, pregatiti sa auda groaznicul blestem ce tinea loc de juramant.
Ares lua o bucata de lemn si o intinse in fata, focul din camin cuprinzand imediat bucata de lemn special pregatita.
„jur sa nu precupetesc nici un moment din viata mea in favoarea mea, ci numai pentru binele grupului nostru ca o familie;
jur sa nu pun niciodata mai presus interesele, sentimentele, dorintele mele fata de cele ale grupului;
jur sa imi dau viata pentru a-i apara pe ceilalti;
iar daca voi incalca aceste juraminte sa ard precum lemnul ce-l tin in mana”. Zicand acestea arunca in foc bucata de lemn. Hades se apropie si cu sabia sa, inrosind-o in foc, ii aplica pe umarul drept litera m.
Odata terminate aceste lucruri, o adusera inauntru si pe Ana.
- Tu ce ai de gand sa faci? Intreba Ares cand aceasta intra in camera.
- Nu stiu, ar trebui sa ma duc acasa.
- Asta e cam imposibil, cred ca sticletii te cauta peste tot si sigur au postat un om la tine acasa.
- Dar trebuie sa ma imbrac in ceva, ca nu o sa stau cu aceleasi haine 4 saptamini la rand.
- Avem noi ceva pe aici, zise deschizand un dulap.
- In primul rand alea sunt prea mici pentru mine si in al doilea randnu port jegurile purtate de altele. Auzind acestea Ares se infurie, dar isi pastra cumpatul si isi dadu seama ca Ana are dreptate. Li-ataena il tradase, ar fi trebuit sa arda toate acele lucruri.
- Bine, organizam ceva la noapte sa poti sa iti iei lucrurile de acasa. Hades te duci si vezi unde isi are Azarbetov oamenii, prin ce cluburi. Eu si cu slabanogul mergem sa o ajutam pe domnisoara sa se imbrace.
- Da ma sigur, fa pe duru, nu erai asa dur cand erai acolo jos si te cuseam.
- Acum toata lumea merge sa manance si sa se odihneasca, la noapte avem treaba iar. Unde o fi Li-ataena, murmura el.
Mersera cu toti sa manance. In timpul mesei nimeni nu scoase nicio vorba, Ares e straduia sa para cat mai bine, in ciuda ranilor ce ii increstau fata si a durerii provocate de acestea.
Dupa masa, comandara digestive si Hades isi aprinse o tigara.
- Deci sefule cum ii scoatem din barlog?
- Mergi si vezi in ce cluburi actioneaza ei, mergem acolo si facem un battle rap, in care spunem diverse chestii, orgoliosi cum sunt nu vor scapa momentul sa raspunda, atunci tu stai in spate si vezi din ce grup iese cel ce raspunde la battle, folosim codul cunoscut si imi spui ce vezi.
- Am inteles!
- Pana atunci insa, eu o sa merg cu draguta sa isi mute sifonieru.
- Crezi ca e bine sa ramana prin preajma?
- Da ce Hades, crezi ca va tradez?
- Noi, adica el, are antecedente de genul asta si acum sufera ca prostu dupa nenorocita de Li-ataena.
- Da ce frumosule, ti-a dat de iubit cu flori de urat? Intreba Ana!
- Taceti ma, nu mai vorbiti asa.
- Cum dracu sa nu vorbim ma, cand ai fost la picioarele sale si nu a stiut altceva decat sa iti traga un sut in cur. Nu mai punem ca era sa ne bagi si pe noi la apa, cu tot cu tine. Si uite acum ce am ajuns, ne ascundem ca nenorocitii si de ai lui Azarbetov cu care s-a culcat
Li-ataena si de garda.
- Gata! Urla Ares batand cu pumnu in masa.
- Gata, gata, dar daca te vad o singura data ca mai eziti si ne pui in pericol, te spintec cu Durendal sa stii.
- Ia sa vedem mai bine, cum mergem acasa la domnita! Exclama Hermes.
- Asta nu stiu, va trebui sa mergi pe acolo si sa vezi care e treaba, te intorci si imi spui si vedem ce e de facut.
- Teles sefu.
Se ridicara, cei doi plecara, iar Ares si Ana urcara in casa. Odata intrati in apartament, Ana porni sa il viziteze.
Intra in una din camere. In aceasta gasi un pat dublu, frumos aranjat, cu un ursulet de plus in mijloc, avand de o parte si de alta cate o noptiera cu raft si dulap. Pe fiecare din noptiere se afla cate o veioza si cate o copie ale aceleasi poze, cu o femeie inalta cam de 1.67 blonda, cu ochii albastri si cu fata prelunga, cu brate suptiri si mladioase, cu niste sani mici ca doua mere dar fermi, cu un fund perfect scos in evidenta. Poza era scoasa din profil, cu femeia intorcand capul provocator spre obiectivul aparatului. Parul blond, pieptanat cu carare pe mijloc, cadea pe spate.
Deasupra patului se afla un tablou reprezentand aceeasi femeie, fotografiata din fata de data asta, avand parul prins intr-un coc la spate.
Ana iesi si merse mai de parte. Intro alta camera, un alt pat de data asta mai putin aranjat, arata inca forma ultimului om ce sezuse in el. La fel, aceleasi 2 noptiere, ndar de aici lipseau pozele.
O singura poza mica trona pe una din noptiere, o poza a unei femei blonde, tunsa scurt si purtand niste ochelari pe nas ce ii dadeau un aer strengaresc.
Ana o lua si o intoarse, pe spate scria “dragostea mea, Anelida”. O puse la loc si isi continua preumblarea. Gasi ca sis us exista o bucatarie si se intreba daca aceea era folosita vreodata si daca da cand.
In bucatarie gasi un aragaz, un frigider, dulapuri suspendate cu usi culisante, un dulap pentru vase. Merse si deschise geamul, ramase inmarmurita in fata privelistei. Un parc mare se deschidea inaintea ei, cu un lac frumos pe care vaporasele se plimbau, distrand lumea iesita la plimbare.
In momentul acela Ana isi aminti ca era Duminica. Se gandi, de cand nu mai petrecuse ea o duminica calumea, o duminica in care sa se plimbe, sa faca tot ce isi dorea. Anii de munca si mai ales pactul cu cei de la politie ii mancasera multe zile frumoase si aproape ca uitase sa se bucure de micile placeri ale vietii. Muncea si dormea, dormea si muncea.
Se intoarse in living, renuntand la a mai explora restul apartamentului.
- E tare frumos afara!
- Stiu.
- Nu mergem si noi sa luam aer?
- Esti sigura ca vrei sa fi vazuta afisandu-te cu un orb la brat?
- Esti un prost ma, ti-a mai spus-o cineva?
- Da, tu sin u mai departe decat dimineata, risti sa ma convingi daca o mai spui odata.
- Hai sa mergem. De fapt, stai sa ma uit inainte la ranile tale, sa vedem cum stam.
- Bine.
Ana se uita la el si se declara multumita de ceea ce vedea.
Iesira. Mersera pe jos pana in parc. Ares se opri si cumpara cate un cornet de inghetata. Mergeau amindoi ca niste liceeni, lingand inghetata care li se scurgea peste maini si peste cornetul prea mic pentru cupa de inghetata pusa de vanzator.
Acesta le zambise si le zisese “ce bine va sta impreuna mancavar tata, hai sa va pun mai multa ca imi sunteti dragi”. Ares ii multumise si zambise si el la randul sau.
Se asezara pe o banca la umbra unui pom si continuara sa isi manance in tacere inghetatele.
Cand terminara, Ares scoase un pachet de servetele umede si ii oferi si Anei unul. Pornira mai departe si incepura sa vorbeasca.
- Nu ai vazut din nastere? Sau…
- Din nastere, nu am vazut cu un ochi, celalalt a cedat in urma unei lupte pe vremea cand urmam antrenamentele de judo.
- Cum asa?
- Am fost aruncat peste umar si, desi regulamentul spune ca trebuie sa ai control asupra adversarului pana la ultimul moment, respectivul m-a scapat si am zburat in afara tatami si am dat cu capul de parchet.
- Ups…
- Si cum de reusesti sa te indragostesti fara vedere, eu sunt doctorita si, desi se presupune ca ar trebui sa stiu totul despre asta, constat ca am un bagaj mic de cunostinte si ca asta se reduce la patologie, anatomie si altele. Dar la viata nu…
- Vizualul nut e ajuta decat sa ai o dorinta imediata si intensa, sa ai o atractie animalica fata de celalalt. Vezi o femeie si zici “mama ce buna e” si ai vrea imediat sa o ai sis a faci sex cu ea. Lipsa vederii nu exclude acest instinct, dar se ajunge mult mai greu la el si in general cand se ajunge el este insotit de sentimente profunde, altele decat cel de atractie sexuala. Cand nu vezi, mai intai faci cunostinta cu vocea respectivei, cu mana ei, cu bratul ei. Faci cunostinta cu modul ei de a vorbi, cu modul ei de a se comporta, cu pasiunile ei, cu placerile ei, cu lucrurile care o enerveaza si astfel o intreaga personalitate ti se contureaza. Nu lipsescnici elementele care sa iti starneasca instinctul animalic. Atingerea e de departe cel mai excitant simt, mai mult decat vazul. Mirosul iarasi te poate atrage sau te poate respinge. Spune si el multe despre cel ce miroase in felul respectiv, pentru ca oamenii au propriul lor miros, dar isi si aleg parfumurile in functie de preferintele lor si deci astfel sunt definiti de el. Noi ne indragostim greu, dar si cand o facem o facem cu o pasiune greu de imaginat si de obicei vindecarea e mult mai dura, in cazul unui esec in dragoste, initial sau terminal de orice tip ar fi el.
- Ia uite, vaporasul e la mal, hai san e suim!
- Hai!
Se suira si Ares, ca la el acasa, incepu sa se plimbe pe punte si se duse sa se urce pe puntea superioara.
Ana il urma. Se asezara pe margine, iar ana fu placut impresionata de privelistea de acolo. Copacii din parc se vedeau in departare, ca adevarati strajeri ai lacului, pazindu-I de cei rai. Vaporasul porni si vantul incepu sa fluture parul Anei, acesta se rasfira si se aseza in parte pe umarul lui Ares.
La o pala mai puternica, parul mangaie fata lui Ares, acesta inspira adanc sa simta din plin parfumul femeii de langa el. Ana, absorbita de peisaj, privea bucuroasa in toate partile. Cat timp trecuse oare de cand nimeni nu o mai scosese sa se plimbe, sa se bucure de verdele din jur, sa se bucure de un aer curat si de un soare frumos. Vazu pe mal un catel care isi scarpina o ureche, mai in colo alt catel statea tolanit la soare, niste pui de pisica se jucau impreuna langa un copac, iar intreaga natura parea sa fie vesela, sa se acordeze cu starea ei.
Capitanul vasului urca la ei si ii intreba daca nu doreau sucuri. Ei luara fiecare cate un suc si incepura sa bea discutand.
- Pari sa fi familiarizat cu ambarcatiunea, am vazut cum ai urcat pe ea si cum te-ai suit aici.
- Pai, m-am nascut la mal de mare si de mic am haladuit pe astfel de chestii….
- Ce poate sa iti placa totusi asa de mult? Eu ma uit imprejur, vad peisajul, vad parcul, vad lacul, tu?
- Eu simt soarele, simt vantul, miros aerul, simt leganarea vasului pe suprafata apei si daca ies pe mare, mai sar si in apa sa fac o baie. Imi place sa ies in larg si sa stau tolanit acolo, sa uit de timp, de oameni, sa fie liniste si sa nu se auda decat natura, sa imi depene povestea ei.
- Cum facem diseara?
- Habarnam, ma gandesc ca eu voi merge cu tine, iar hermes va sta in umbra. Astfel ei vor crede ca am venit doar noi si vor intra dupa noi. Vom vedea dupa, ce mai este.
Soarele incepu sa asfinteasca, cei doi coborara de pe vas si o pornira prin parc spre apartamentul ce folosea drept sediu principal. Ajuns acolo, Ares verifica ca Andy este in regula, isi puse cate un cutit in fiecare pantof si le acoperi cu mansetele pantalonilor. Isi puse la spatele centurii un box. Ana se intinse pe unul din paturi sa se odihneasca, in asteptarea momentului in care Hermes va veni.
Ares pleca in pivnita si in curand Ana auzi de acolo zgomot de lovituri ca si cum o intreaga lupta avea loc. Se ridica si fugi sa vada ce se intimpla. Ares in mana cu o bara de lemn, exersa prin diverse capre de lemn, special asezate de el, astfel incat sa para un intreg detasament de oameni inarmati cu bate care il ataca. Invartind bara de lemn, Ares trecu printre toate celelalte stive, parand loviturile primite, atacand si destabilizand multe din structurile de acolo.
Dupa lua doua gantere si le ridica in fata la nivelul umerilor, cu palmele in jos si le tinu astfel pret de multe minute. Ana uitase sa mai numere si oricum ar fi avut de numarat mult.
Intr-un tarziu Ares lasa jos ganterele si se aseza la o masa, unde lua o gantera cu o mana si o puse in cealalta mana, lasa mana pe jumatate inspre masa si sezu asa pret de altecateva minute. Mana incepu sa ii tremure vizibil, dar Ares rezista in continuare. Tremuratul se accentua, curand fruntea lui Ares se increti si acesta cu un strigat scapa gantera. Prea concentrat la ceea ce facea, nu observase ca Ana venise acolo, iar aceasta profita de incognito-ul ei, pentru a-l observa.
Ares se duse la o bara fixa, prinsa in perete, deasupra cutitelor. Ana nu o observase si chiar daca ar fi observat-o nu ar fi inteles la ce foloseste. Ares prinse bara in palme si cu mainile apropiate isi ridica trupul de la sol, pret de 10 repetari.
Se odihni 10 secunde si mai repeta odata exercitiul. Ana incerca sa se retraga fara zgomot, dar Ares auzi si sari jos de pe bara, intinse mainile si o prinse. O ridica brusc deasupra capului si incepu sa o invarteasca. Speriata la inceput, Ana incepu sa rada pe moment ce isi dadea seama ca este in siguranta in bratele acelea puternice. Il ruga totusi sa o lase jos ca ametise, iar Ares se grabi sa ii implineasca dorinta.
Deasupra se auzira pasi, iar Ares recunoscu mersul lui Hermes. Curand acesta se arata si zise:
- Sefule astia merg mana in mana.
- Mai aveai vreo indoiala?
- Am zis ca era doar ala cartita, dar se pare ca sunt mai multi infiltrati.
- Ce ai vazut?
- Sunt 2 de ai lui Azarbetov si 2 politisti care pazesc acolo, iar oamenilor lui Azarbetov pare sa nu le pese de politisti.
- Asta e, deci suntem intre doua focuri.
- Cum facem?
- Intru eu cu Ana iar tu vi pe spate.
- Cand mergem?
- Acum!
Plecara, mersera pana la statia de autobuz si se urcara. Casa Anei era in partea cealalta a orasului si avura de mers.
Cand au ajuns, peisajul era deja de mult ascuns privirilor, iar iluminatul public se chinuia sa prezinte totusi o fata frumoasa a strazilor.
Ajunsera in preajma unui bloc cu 10 etaje, vechi si care statea sa cada. Tencuiala era cazuta pe alocuri, iar in multi pereti timpul si vremea isi pusesera amprenta. Se apropiara de una din cele doua scari. Hermes ramasese mult in spate, practic nu aparuse cu cei doi odata, stand cat mai mult in umbra, pana avea sa vada ca cei 4 ce pazeau intrarea vor intra dupa Ares si Ana.
Ares si Ana intrara. Imediat dupa ei intra un om. Ana se sperie, dar Ares o proteja, lucru ce o facu sa inainteze. Inima Anei batea sa ii iasa din piept. Mai avusese ea de a face cu cazurile de la politie desigur, dar nu fusese atit de aproape de miezul actiunii niciodata, iar asta ii provoca o teama teribila.
Continua sa inainteze, in spate fiind urmati de pasi tot mai apasati ai omului care intrase dupa ei.
Ares incepu sa se intrebe de ce naiba era doar unu. Ori isi potriveau pasii atit de bine incat Ares nu putea sa auda, ori era doar unu, lucru ce nu era tocmai in regula, insemnand fie ca ceilalti erau sus, fie ca ceva se intimpla afara.
Ar fi putut sa se opreasca brusc si sa ii faca pe cei din spate sa se ciocneasca de el, dar asta ar fi declansat scandalul acolo pe scara, ceea ce Ares nu dorea.
Urcara mai departe, ajunsera la etajul 5 unde Ana se indrepta spre o usa.
Incerca sa deschida usa, dar broasca, vizibil fortata, nu mai raspundea corespunzator.
- Probleme? Se auzi din spate. Ares se incorda brusc, era tare ciudat comportamentul strainului, daca ii aborda acolo. Nici pentru el nu ar fi fost favorabil un scandal in casa scarilor.
- Nu putem sa deschidem usa. Se auzi Ana spunand pe tonul cel mai natural cu putinta.
- Lasati sa incerc eu. Ares nu mai intelegea nimic, dar se retrase precaut. Strainul scoase o lama, o potrivi in fanta broastei, mesteri pret de 30 de secunde si usa ceda. Strainul ii dadu un picior si se retrase. Doua focuri de arma rasunara in bezna scarilor. Scandalul incepuse, exact cum nu vroia Ares in plina scara.
Strainul se lasa pe vine si doua lame prelungi sclipira in mainile sale, se rostogoli in incapere si arunca cele doua lame.
Doua icnete se auzira si doua trupuri cazand.
- Drumul e liber. Spuse strainul.
Ares si Ana intrara, iar Ana scoase un strigat cand vazu doi insi cu gaturile strapunse de doua lame prelungi.
- - Hai repede, iati ce vrei si sa mergem, mai sunt doi afara.
Ana se duse si indesa in sacii cu care venisera tot ce putu de prin casa. Iesira si strainul inchise usa la loc. Iesira de pe palier si afara il gasira pe Hermes stand in fata blocului, stergandul pe Knight de o bucata de piele.
- Ati terminat?
- Da!
- Atunci hai sa mergem. Ares se intoarse si zise catre strain:
- Va multumesc mult, pot sa stiu si eu carui fapt datorez onoarea de a lucra impreuna?
- Mai bine sa nu! Am facut o fapta buna si poate candva voi voi sa imi intoarceti serviciul.
- Oricand. Zise ares si incepu sa se departeze cu Ana si Hermes.
- Ce ai facut cu cei doi?
- Chiar vrei sa stii?
- Nu, bine ca i-ai rezolvat, sa ii pupe mama lor reci, daca or mai fi avand.
- Hai ca avem o noapte grea, sa ducem astea acasa si sa vedem daca Hades a facut ceva!

Sfarsitul episodului II
Va urma

marți, 2 martie 2010

dorinta

pana la urmatorul episod din aventurile lui Ares, va prezint o poiezie scrisa la durere de Black Ares.

Dorinta
De Black Ares



Iubirea întinată şi târâită în smoală,
Se transformă în ură ce-ntr-una te-nfioară
Ea sare şi răsare în timp ce fără veste
Iubirea tocmai moare şi tot se risipeşte.


O viaţă singur toată şi tot trăită în vânt
Doreşte ca odat’ sa-i se-mplinească un gând:
Iubirea să re-nvie în inima-i dorită
Şi ura să dispară din cea ce-o vrea iubită.


Când fi-va împlinită această mar' dorinţă,
Îmi voi găsi eu pace în viaţă şi-n fiinţă.
Altfel fiinţa-mi moare: "îi dus şi asta este"
Oare iubitei îi pasă de moartea fără veste?


Doresc ca tuturora ce-i voi acum cu mine
Şi nu-s... De ce? Ştiu ei prea foarte bine,
Doresc ca-n timpul când le fi-va lumea dragă
Şi aibă inima, ca a mea, la fel de-ndurerată.


Doresc ca-n totdeauna să dăinuiască în mine
Iubirea ce o port acuma pentru tine.
Şi mai doresc ca-n tine sa fie acelaşi gând
Să-se unească într-unul cu sentimentul sfânt!