Prin linia de articole deja începută am realitzat deja nişte lucruri.
Va trebui curând să încep o serie nouă de articole bazată pe greşelile de logică şi gândire pe care oamenii le fac şi care pot fi exploatate şi manipulate de aşa numiţii afacerişti pentru a putea obţine victime pentru scopurile lor, scopuri uneori la limita legalului.
Dar să lăsăm aceste gânduri deocamdată şi să purcedem la prezentarea metodei de astăzi.
Voi aborda, contrar articolelor anterioare, o schemă mai cunoscută.
De ce voi face asta?
Pentru că, deşi cunoscută, această metodă face ravagii şi astăzi deoarece cei ce o practică au găsit metode să o ascundă sub diverse forme.
După cum v-aţi obişnuit deja, începem cu prezentarea unui şcenariu care să explice bine metoda.
Mulţi dintre voi veţi recunoaşte şcenariul instant, scopul acestui articol fiind de a vă arăta formele actuale de manifestare ale metodei.
Schema Ponzi
Luaţi o foaie de hartie şi scrieţi 10 nume ale prietenilor voştrii pe ea.
Nu uitaţi să vă treceţi în capul listei, pentru că, nu e aşa, vă sunteţi cel mai bun prieten.
Dacă nu vreţi să fiţi la înaintare, asiguraţivă că unul din prieteni vă va da benevol tot venitul:).
Apoi luaţi o listă de 10 persoane din cartea de telefon, şi trimiteţile lista cu cele 10 persoane cu următoarele instrucţiuni:
Senzational, câştigă bani fără să faci nimic, cu un minim de investiţie, poţi câştiga acum sumele visate să îţi poţi permite casa şi maşina pe care ţi le doreşti.
Pentru a putea realiza asta, trebuie doar să investeşti 10 roni, da, ai citit bine, 10 roni şi să urmăreşti un număr de pali simpli:
- Trimite câte un leu tuturor celor 10 persoane din lista ta;
- Apoi din lista ta, taie primul nume;
- Adaugă la sfarşit numele tău;
- Fă 10 copii;
- Si trimite la 10 persoane;
- Acum aştepţi să te îmbogăţeşti.
Simplu nu?
Încheiat text care trebuie să însoţească lista.
Credeţi sau nu, chiar în această formă simplă, schema ponzi are încă mulţi adepţi.
Veţi spune, bine, bine, ce e în neregulă cu asta!?
Păi să analizăm puţin ce se întâmplă:
Ca iniţiator al listei mă trec pe ultima poziţie a listei iniţiale.
Dau la 10 persoane această listă.
Fiecare din aceste persoane imi va trimite căte un leu, fac 10 lei.
Atenţie, ca iniţiator, eu nu am plătit nimic, decât poate hârtia, plicurile şi timbrele poştale.
Apoi când fiecare din cei 10 vor trimite lista mai departe la 10 oameni, voi primi cate 1 leu de la fiecare om, deci cate 10 lei din partea celor carora eu le-am trimis scrisoarea.
Asta în total inseamna 100 lei.
Deja de ajuns.
Dar daca si cei care au primit scrisori reuşesc să trimită mai departe, atunci, ar trebui sa primesc 1000 roni.
Gândiţivă că poate chestia aceasta ţine pană ies eu de pe listă, asta fiind de fapt scopul oricărui folositor de schema Ponzi.
In ultimul nivel voi primi 10000000000 roni, toate astea adăugate la cele câştigate înainte.
De fapt, câştigul se poate reprezenta uşor ca o sumă de puteri ale lui 10. adica 10+100+1000+10000+100000+1000000+10000000+100000000+1000000000+
10000000
=11111111110 roni.
Destul nu?
Problema e însă că acest câştig îl fac doar unii şi anume cei care se află la începutul jocului, la începutul piramidei.
Pentru că da, jocul prezentat mai sus este unul piramidal, el fiind un caz particular de schmă Ponzi, schemele ponzi putând fi gândite în mai multe feluri şi sub mai multe forme.
Pentru simplitate am ales acest model.
Probabilitatea de a câştiga ceva scade pe moment ce vă aflaţi mai la baza piramidei.
Nasol este că nu ştiţi unde vă aflaţi.
Lista de 10 persoane nu vă oferă nicio dezvăluire cu privire la acest fapt.
Mai nasol e că, chiar dacă vă decideţi să urmaţi instrucţiunile doar în parte, pe principiu că nu am ce să pierd dacă bag şi eu 2 lei acolo, cel ce va pierde sunteţi tot dumneavoastră.
Cei de mai sus vor primi cei 2 lei, dar dumneavoastră nu veţi mai primi nimic.
Mai nasol e că nu ştiţi dacă sunteţi totuşi în piramida iniţială, sau dacă nu cumva, cineva mai deştept, a rupt piramida undeva devenind cap de piramidă.
Adică, a primit hârtia cu cele 10 nume, nu a trimis niciun leu mai sus, dar a trimis listele mai departe.
Aşa că pot exista şi cazuri în astfel de scheme în care unii să nu bage nimic, să nu fie iniţiatorii, dar să câştige de pe urma ei.
Exemple:
Cel mai tare exemplu de aşa ceva la noi în ţară a fost Caritas.
După el au venit celelalte fonduri aşa zis de investiţii, culminând cu ceea ce a fost FNI.
Dar astea sunt de domeniul trecutului deocamdată.
În zilele noastre schemele Ponzi sunt ascunse în spatele vânzării de produse, mulţi alegând să foloseasca scheme ponzi pentru a-şi vinde produsele.
Se ţin adevărate conferinţe în care oamenii sunt îndemnaţi să intre în reţea, asigurându-i că e ceva normal, că e ceva cu tradiţie, că funcţionează de x ani şi că totul e bine.
Le sunt prezentate cazuri de succes care au reuşit, nefacând nimic, sau aproape nimic, să ajungă să aibă tpot ce îşi doresc.
Sunt denumiţi, aceste exemple, în funcţie de nipşte standarde greu ştiute, sau poate cunoscute numai de adepţi, sub titulaturi de pietre preţioase pentru a li se induce oamenilor senzaţia de nevoie de a ajunge acolo:
„Diamanţi, rubini, zmaralzi”, sau
„Nivel de aur, argint, platina”.
Toate sunt menite pentru a atrage noi şi noi niveluri ale reţelei.
Însă ei sunt şi mai deştepţi, fac un control strict al reţelei, ca să nu cumva cineva să rupă reţeaua, aşa cum am prezentat mai sus, astfel încât venitul ălora de sus să fie maxim.
De obicei activitatea care ti se cere, nu e să trimiţi câte un leu la 10 persoane, ci să încerci să vinzi nişte produse.
Dacă nu poţi vinde, eşti îmbiat să consumi măcar, spunându-ţi-se că primeşti produsele cu 40% mai ieftin decât preţul de listă.
Dar care preţ de listă?
Acele produse nu se vând în magazine, nu se vând pe piaţa, nu sunt supuse rigorilor pieţei, concurenţei, cererii şi ofertei.
Aşa că ţi-l pot da şi cu 60% mai ieftin, pentru ca nu se ştie de fapt care e valoarea reală a acelor produse.
De obicei această reducere îţi este oferită la un aşa nivel încât să fi la limită.
Adică, foloseai detergent nu ştiu de care cu 10 kg-ul? Ia de aci cu 9.5 din produsele noastre.
Produsele noastre care de altfel costă 16 kg-ul, pentru că, nu e aşa, sunt şi mai bune decât ce foloseai tu.
A doua activitate care ti se cere e să îi prosteşti pe alţii care foloseau la fel ca tine detergent cu 10 lei, să îl cumpere pe cel cu 16 lei de la tine, sau, dacă vor şi ei reducere la 9.5, să intre în reţea sub tine.
Ei îţi promit că ai această reducere de 40% la fiecare vânzare pe care o faci, adica diferenţa între 9.5 si 16 lei îîţi rămâne ţie, dar dacă aduci pe alţii sub tine, din tot ce vând ei îţi revine şi ţie o parte.
Deja recunoaştem aici modelul schemei piramidale de tip Ponzi.
La un moment dat, ascunderea în spatele produselor dispare, pentru că, evident, ăia de sub tine vând şi pentru tine, iar tu îţi primeşti leul de la fiecare.
Ce e mai dramatic la această schemă piramidală, este că nu are fund.
Orice nou strat adăugat înseamnă un câştig pentru cei din vârf.
Ce şi-au zis iniţiatorii, de ce dracu să fie doar 10 nume pe o listă?
Că în momentul când face piramida 10 niveluri, eu dispar de pe listă şi nu mai primesc nimic.
Lasă aşa, mai bine cu număr infinit de niveluri, oricâte niveluri vin, să vină banuţii şi sus la mine.
Se afișează postările cu eticheta cumparaturi online de evitat. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cumparaturi online de evitat. Afișați toate postările
miercuri, 15 februarie 2012
joi, 12 ianuarie 2012
Afaceri legal ilegale II - Metoda studentul
vă prezentam într-o postare anterioară (aici) metode de afaceri legal ilegale aşa cum le-am denumit.
Vă promiteam că voi continua serialul şi iacătă că mă ţin de cuvânt.
Metoda Studentului
Aşa cum v-am obişnuit din episodul trecut, mai întâi imaginăm şcenariu desfăşurării unei astfel de afaceri, şcenariu care ne va oferi şi explicaţia numelui.
Numele în sine nu există în nicio literatură de specialitate, sunt date de mine şi chiar nu veţi găsi pe piaţa o literatură care să vorbească de aceste lucruri.
Ele sunt dezvoltate de anumiţi oameni pentru ai excroca pe alţii şi le oferă doar contra cost în cadrul unor seminarii aşa numit de afaceri.
Închipuiţivă că sunteţi un student la o facultate.
În 7 zile aveţi un examen greu şi, ca orice student, oricât de bun aţi fi, vă este frică de acest examen.
Aţi vrea, dacă se poate, să vină cineva şi să vă ofere siguranţa faptului că veţi trece acel examen.
Aici intră în şcenă excrocul:
Vine şi vă spune că îl cunoaşte pe profesorul care susţine acel examen şi că poate să vă aranjeze convenabil examenul dacă îi daţi 100 de dolari, evident nu pentru el, el va face acest lucru pentru dumneavoastră deoarece îi sunteţi simpatic, dar profesorul, nu e aşa, are şi el preţul lui.
Varianta vi se va părea convenabilă şi veţi marşa. Excrocul va avea grijă să vă asigure că totul este bine şi că examenul e ca şi luat.
După ce veţi da banii, el vă va atenţiona totuşi:
„Ai grijă, că pentru tine am făcut o favoare, că preţul este mult mai mare, dar vezi, înveţi şi tu ceva să scrii ceva acolo, să poată şi profu să spună că ţi-a dat nota aia pe ceva, nu aşa pe foaia goală doar cu subiectele, că vezi tu, să nu aibă şi el probleme mai târziu”.
Îl veţi asigura că veţi învăţa cât de cât şi bucuroşi vă veţi duce acasă şi veţi învăţa cât de cât.
Având în vedere că totuşi învăţaţi ceva, există unele mici şanse să treceţi acel examen.
Mai mult, s-ar putea ca frica dumneavoastră să fie una nejustificată, iar dumneavoastră să treceţi acel examen fără probleme, fără vreun ajutor.
Asta ştie şi excrocul şi se bazează pe asta.
Există două şanse acuma:
1. Aţi trecut examenul;
2. Nu aţi trecut examenul;
Pentru că, surpriză, se poate întâmpla şi asta.
În primul caz excrocul va veni la voi şi vă va spune:
„Ai văzut cum le aranjez eu pe toate”? Şi voi veţi fi convinşi că numai datorită lui aţi trecut, iar v-a câştigat de client şi pentru alte ocazii.
Dacă nu aţi trecut examenul, excrocul va veni cu banii înapoi la voi şi vă va spune:
„Uite-ţi banii înapoi, îmi pare rău, nu am reuşit să fac nimic, nu a mers schema”.
Vă veţi spune „asta e, nu toate schemele astea merg” şi veţi trece impasibili pe lângă subiect.
Eventual la alt examen veţi mai încerca schema că, nu e aşa, profesorii sunt diferiţi şi sunt şi ei oameni. Unul din ei nu se poate să nu facă schema să meargă.
Pentru ca şcenariu să fie complet, să ne imaginăm că sunt 100 studenţi într-un an şi ca toţi ar apela la metoda asta (ştiu, ştiu! Nu toţi apelează, dar aici eu fac regulile).
Din 100 de studenţi 40 trec examenul şi 60 pică.
Luând 100 dolari pe cap de student, suma iniţiala este de 10000 dolari pentru cei 100 studenţi.
Din care excrocul va da înapoi 6000 dolari pentru că 60 de studenţi au picat examenul, dar va păstra 4000 dolari pentru că 40 de studenţi au trecut examenul.
Deci iată cum a făcut 4000 dolari fără să ofere nimic.
Din acest şcenariu am extras numele metodei.
Şcenariul în cauză se poate repeta în orice context.
Cel mai adesea el se întâlneşte în locurile unde sunt de trecut evaluări, examene, sau alte forme de testare.
Eu personal am întâlnit această metoda în lumea proiectelor cu finanţare europeană:
Sunt diverşi care vin, promit marea cu sarea, cer 5000 roni pentru scrierea unui proiect, promit solemn că proiectul e ca şi trecut.
Unii din ei chiar spun că cunosc ei pe cineva în comisia de evaluare: „am omul meu acolo”.
Acum clar că dacă aveţi o cauză bună şi un proiect bun, veţi putea trece uşor evaluarea.
Dacă nu, veţi auzi doar un „asta a fost”. Mai rău ca la metoda studentului nici nu veţi vedea vreun ban înapoi, ei motivând că au pierdut timp cu proiectul dumneavoastră.
Rolul profesionistului în project management e să vă ajute la realizarea hârtiilor şi să aştepte implementarea proiectului pentru a-şi primi banii.
Nu să vă ia banii pe nişte hârtii fără valoare.
Oricine poate scrie nişte hărtii şi să ceara 5000 lei pe ele dându-se mare profesionist în project management.
Există şi alte forme de manifestare a acestei metode, în general o recunoaşteţi după criteriile:
1. Direct, sau indirect aveţi de trecut o evaluare.
2. Vi se promite ca prin produsul cumpărat, sau prin plata făcută v-aţi asigurat trecerea evaluării
Dacă înlocuim „evaluarea” cu un alt scop la care tindeţi, ajungem uşor în cealaltă schemă: „vânătoarea de comori”.
Hai dasfidania
Vă promiteam că voi continua serialul şi iacătă că mă ţin de cuvânt.
Metoda Studentului
Aşa cum v-am obişnuit din episodul trecut, mai întâi imaginăm şcenariu desfăşurării unei astfel de afaceri, şcenariu care ne va oferi şi explicaţia numelui.
Numele în sine nu există în nicio literatură de specialitate, sunt date de mine şi chiar nu veţi găsi pe piaţa o literatură care să vorbească de aceste lucruri.
Ele sunt dezvoltate de anumiţi oameni pentru ai excroca pe alţii şi le oferă doar contra cost în cadrul unor seminarii aşa numit de afaceri.
Închipuiţivă că sunteţi un student la o facultate.
În 7 zile aveţi un examen greu şi, ca orice student, oricât de bun aţi fi, vă este frică de acest examen.
Aţi vrea, dacă se poate, să vină cineva şi să vă ofere siguranţa faptului că veţi trece acel examen.
Aici intră în şcenă excrocul:
Vine şi vă spune că îl cunoaşte pe profesorul care susţine acel examen şi că poate să vă aranjeze convenabil examenul dacă îi daţi 100 de dolari, evident nu pentru el, el va face acest lucru pentru dumneavoastră deoarece îi sunteţi simpatic, dar profesorul, nu e aşa, are şi el preţul lui.
Varianta vi se va părea convenabilă şi veţi marşa. Excrocul va avea grijă să vă asigure că totul este bine şi că examenul e ca şi luat.
După ce veţi da banii, el vă va atenţiona totuşi:
„Ai grijă, că pentru tine am făcut o favoare, că preţul este mult mai mare, dar vezi, înveţi şi tu ceva să scrii ceva acolo, să poată şi profu să spună că ţi-a dat nota aia pe ceva, nu aşa pe foaia goală doar cu subiectele, că vezi tu, să nu aibă şi el probleme mai târziu”.
Îl veţi asigura că veţi învăţa cât de cât şi bucuroşi vă veţi duce acasă şi veţi învăţa cât de cât.
Având în vedere că totuşi învăţaţi ceva, există unele mici şanse să treceţi acel examen.
Mai mult, s-ar putea ca frica dumneavoastră să fie una nejustificată, iar dumneavoastră să treceţi acel examen fără probleme, fără vreun ajutor.
Asta ştie şi excrocul şi se bazează pe asta.
Există două şanse acuma:
1. Aţi trecut examenul;
2. Nu aţi trecut examenul;
Pentru că, surpriză, se poate întâmpla şi asta.
În primul caz excrocul va veni la voi şi vă va spune:
„Ai văzut cum le aranjez eu pe toate”? Şi voi veţi fi convinşi că numai datorită lui aţi trecut, iar v-a câştigat de client şi pentru alte ocazii.
Dacă nu aţi trecut examenul, excrocul va veni cu banii înapoi la voi şi vă va spune:
„Uite-ţi banii înapoi, îmi pare rău, nu am reuşit să fac nimic, nu a mers schema”.
Vă veţi spune „asta e, nu toate schemele astea merg” şi veţi trece impasibili pe lângă subiect.
Eventual la alt examen veţi mai încerca schema că, nu e aşa, profesorii sunt diferiţi şi sunt şi ei oameni. Unul din ei nu se poate să nu facă schema să meargă.
Pentru ca şcenariu să fie complet, să ne imaginăm că sunt 100 studenţi într-un an şi ca toţi ar apela la metoda asta (ştiu, ştiu! Nu toţi apelează, dar aici eu fac regulile).
Din 100 de studenţi 40 trec examenul şi 60 pică.
Luând 100 dolari pe cap de student, suma iniţiala este de 10000 dolari pentru cei 100 studenţi.
Din care excrocul va da înapoi 6000 dolari pentru că 60 de studenţi au picat examenul, dar va păstra 4000 dolari pentru că 40 de studenţi au trecut examenul.
Deci iată cum a făcut 4000 dolari fără să ofere nimic.
Din acest şcenariu am extras numele metodei.
Şcenariul în cauză se poate repeta în orice context.
Cel mai adesea el se întâlneşte în locurile unde sunt de trecut evaluări, examene, sau alte forme de testare.
Eu personal am întâlnit această metoda în lumea proiectelor cu finanţare europeană:
Sunt diverşi care vin, promit marea cu sarea, cer 5000 roni pentru scrierea unui proiect, promit solemn că proiectul e ca şi trecut.
Unii din ei chiar spun că cunosc ei pe cineva în comisia de evaluare: „am omul meu acolo”.
Acum clar că dacă aveţi o cauză bună şi un proiect bun, veţi putea trece uşor evaluarea.
Dacă nu, veţi auzi doar un „asta a fost”. Mai rău ca la metoda studentului nici nu veţi vedea vreun ban înapoi, ei motivând că au pierdut timp cu proiectul dumneavoastră.
Rolul profesionistului în project management e să vă ajute la realizarea hârtiilor şi să aştepte implementarea proiectului pentru a-şi primi banii.
Nu să vă ia banii pe nişte hârtii fără valoare.
Oricine poate scrie nişte hărtii şi să ceara 5000 lei pe ele dându-se mare profesionist în project management.
Există şi alte forme de manifestare a acestei metode, în general o recunoaşteţi după criteriile:
1. Direct, sau indirect aveţi de trecut o evaluare.
2. Vi se promite ca prin produsul cumpărat, sau prin plata făcută v-aţi asigurat trecerea evaluării
Dacă înlocuim „evaluarea” cu un alt scop la care tindeţi, ajungem uşor în cealaltă schemă: „vânătoarea de comori”.
Hai dasfidania
miercuri, 27 iulie 2011
Feriti-va de afaceristii internetului - partea I
Nu am mai scris de multa vreme, pentru ca tot am fost ocupat cu diverse lucruri, iar in rastimpurile cand nu am fost ocupat, am fost ocupat cu a fi trist ca nu sunt ocupat.
De multa vreme ma tin (sper san u ma scap pe mine), sa scriu despre un fenomen mai present ca oricand, dar care se dezvolta si ia amploare, acela al afacerilor pe internet.
Nu vorbesc aici de afacerile de pe internet bine facute, de tip win – win, care au in spate un plan de productie si distributie, ci de fraudele aproximativ legale promovate la rang de afaceri.
Voi incepe acum o serie de prezentari pe care sper sa o continui despre exemple de astfel de afaceri care fac uz de prostia umana pentru a se dezvolta, sau exploateaza starea jalnica, disperata in care se afla un om pentru a se extinde. Aceste afaceri sunt de mai multe feluri, de aceea le voi imparti astazi pe categorii, categorii carora le voi da un nume inspirat chiar de tipul afacerii sau de afaceristii insisi.
Astazi vanatoarea de comori.
Vanatoarea de comori este un tip de afacere piramidala care se dezvolta din ce in ce mai mult pe internet.
Ea se manifesta simplu prin promisiunea unui produs magic, care sa resolve o problema sau alta. Nimic grav pana aici, dar modul cum lucrurile sunt prezentate si ceea ce primeste omul, nu sunt tocmai in concordanta.
Sa luam un exemplu teoretic, pana trecem la cele practice:
Sa ne inchipuim ca ascundem 10 grame de aur undeva in prejurul cascadei Urlatoarea, apoi tiparim niste brosuri cu harta unde am ascuns aceste 10 grame de aur, vindem brosurile printr-un site cu doua pagini pe internet la un prêt de 100 ron bucata.
Sa zicem ca tiparim 1000 de brosuri.
Si la momentul vanzarii vom obliga cumparatorul sa anunte, faptul ca a cumparat brosura, pe 10 prieteni ai sai.
Se vand toate cele 1000 brosuri, deci castigam 100000 de lei noi.
Unul din ei va gasi probabil cele 10 grame de aur, dar deja nun e mai intereseaza, pentru ca nu gramele de aur sunt problema noastra, noi ne-am castigat profitul vanzand iluzii la 1000 de oameni.
Asa arata afacerea de tip vanatoare de comori.
Ce este mai grav este ca dupa ce cumperi iluzia, cei care ti-au vandut-o nu se sfiesc sa ti-o spuna pe fata ca ai fost prostit.
Sa ne inchipuim acum ca inlocuim cele 10 grame de aur cu lucruri mai abstracte.
Totusi in afacerea prezentata mai sus cineva din 1000 oameni ar putea gasi cele 10 grame de aur si macar cineva a castigat ceva.
Dar… Dar mai bines a trec la exemplele practice culese de pe net.
Mentionez ca la cel putin una din afacerile prezentate mai jos, m-am inscris ca si client pentru a avea dreptul sa imi exprim o opinie competenta si avizata fara a fi in pericol de procese.
Proiecte europene
Nu e asa ca e un lucru esoteric? Tot auziti despre ele, stiti ca sunt bani de la Europa dati gratis, nerambursabil si tare va mai doriti sa scrieti si voi un proiect sa obtineti niste bani de la europa pentru nevoile voastre.
Desi este simplu acest process, el nu este chiar atit de simplu. Sunt de completat niste formulare, in care trebuie sa stii ce ssa scrii, dar si mai important cum sa scrii, astfel incat sa induci idea celui care evalueaza ca proiectul tau este cel mai bun.
Informatiile de gen sunt pe internet, oferite gratis de agentiile care se ocupa de proiecte europene din partea guvernului.
Insa scrierea unui proiect necesita putina experienta si putine cunostinte de project management. Daca ar putea oricine sa scrie proiecte sis a le implementeze, am fi consumat de mult toti banii europeni.
Insa proiectele europene mai genereaza si unele afaceri colaterale.
Pe langa altele, chiar si una de tip vanatoare de comori.
E impanzit internetul de site-uri care iti spun ca cumparand ghidul lor vei reusi sa obtii fondurile pe banda rulanta.
Am cumparat si eu un astfel de ghid si problema este ca inafara de niste informatii generale regasite sub forma unei carti scrise de un autor necunoscut plus cateva materiale luate de pe net nu ofera nimic, chiar daca pe site ei promit ca vei obtine fondurile mult visate.
De obicei aceste produse sunt oferite sub forma unor cd-uri cu niste pdf-uri pe ele, pentru 60-70 ron si mai mult, daca vrei si cartea tiparita, te costa 100 ron. Ce este in neregula?
Daca as fi gasit cartea aceea intr-o librarie, poate as fi cumparat-o, daca ar fi fost prezentata ca o carte despre fondurile europene, as fi luat-o, dar ea este prezentata ca inlocuitor pentru orcie profesionist sau orice cunostinte din profesiune, facandu-l pe omul de rand sa creada ca brusc va deveni un expert in project management, pentru o suma infima de 70 ron.
Practic in locul celor 10 grame de aur concrete, aici se foloseste capacitatea de a obtine fondurile europene.
Practic esti facut sa crezi ca aia vei obtine in schimbul banilor, ca ala este scopul oamenilor care detin acel site cand de fapt scopul lor e sa vanda o carte la un prêt supraevaluat, o carte care nu ar costa nici 10 lei in librarie, daca cineva ar fi editat asa ceva.
Caracteristicile acestor site-uri sunt ca ele detin doar doua pagini, una de prezentare si una de comanda, sunt foarte imperative la nevoia de a comanda, aproape ca te trag de buzunar.
Iti vorbesc de beneficii, la 3 fraze ai un buton de comanda. Iti ofera exemple de oameni care au castigat, iti spun ca sunt doar 1000 de bucati pe stoc si evident iti spunca primesti toti banii inapoi daca nu esti multumit de ce primesti.
Sa analizam putin aceste caracteristici:
1000 de bucati (suna cunoscut?) nu am sa mai zic nimic.
Garantie, banii inapoi daca nu esti multumit.
Imi pun o intrebare:
Ce ma opreste pe mine ca odata primit cd-ul, sa il copiez si apoi sa trimit lucrurile inapoi spunand ca nu sunt multumit?
Se nasc doua ipoteze:
Ori detinatorii respectivi sunt rau intentionati si deci nu o sa iti vezi niciodata banii inapoi, oricum cine dracu sta sa se tiganeasca pentru 70 ron,
Ori produsul furnizat nu este de mare interes pentru ei, nu este de mare valoare, asa incat ce conteaza daca il copiezi, oricum ei isi scot parleala de la fraierii care cumpara produsul si sunt “multumiti” de el.
A doua ipoteza pare mai interesanta, ganditi-va ca scrieti un document pdf, mai copiati 2 – 3 documente de pe net, le scrieti pe un cd si cereti 70 ron pe el.
Deci 0 investitie, castig maxim.
Va costa cd-urile desigur, dar puteti sa le cumparati numai cand aveti comenzi ferme.
Dat fiind specificul acestei “inselatorii”, ea poate fi rulata de o babuta de acasa de pe computerul propriu.
Nu am sa va dau exemple de astfel de site-uri, pentru a nu le face reclama.
Am sa specific doar atit, dati pe google la cautare:
Fonduri+structurale+eu
Si inca de la primele rezultate veti vedea astfel de site-uri.
As mai fi scris, dar ma cearta Melania ca scriu mult si de data asta si neinteresant.
Paziti-va de astfel de inselatorii, va voi mai arata exemple de afaceri semifrauduluase.
De multa vreme ma tin (sper san u ma scap pe mine), sa scriu despre un fenomen mai present ca oricand, dar care se dezvolta si ia amploare, acela al afacerilor pe internet.
Nu vorbesc aici de afacerile de pe internet bine facute, de tip win – win, care au in spate un plan de productie si distributie, ci de fraudele aproximativ legale promovate la rang de afaceri.
Voi incepe acum o serie de prezentari pe care sper sa o continui despre exemple de astfel de afaceri care fac uz de prostia umana pentru a se dezvolta, sau exploateaza starea jalnica, disperata in care se afla un om pentru a se extinde. Aceste afaceri sunt de mai multe feluri, de aceea le voi imparti astazi pe categorii, categorii carora le voi da un nume inspirat chiar de tipul afacerii sau de afaceristii insisi.
Astazi vanatoarea de comori.
Vanatoarea de comori este un tip de afacere piramidala care se dezvolta din ce in ce mai mult pe internet.
Ea se manifesta simplu prin promisiunea unui produs magic, care sa resolve o problema sau alta. Nimic grav pana aici, dar modul cum lucrurile sunt prezentate si ceea ce primeste omul, nu sunt tocmai in concordanta.
Sa luam un exemplu teoretic, pana trecem la cele practice:
Sa ne inchipuim ca ascundem 10 grame de aur undeva in prejurul cascadei Urlatoarea, apoi tiparim niste brosuri cu harta unde am ascuns aceste 10 grame de aur, vindem brosurile printr-un site cu doua pagini pe internet la un prêt de 100 ron bucata.
Sa zicem ca tiparim 1000 de brosuri.
Si la momentul vanzarii vom obliga cumparatorul sa anunte, faptul ca a cumparat brosura, pe 10 prieteni ai sai.
Se vand toate cele 1000 brosuri, deci castigam 100000 de lei noi.
Unul din ei va gasi probabil cele 10 grame de aur, dar deja nun e mai intereseaza, pentru ca nu gramele de aur sunt problema noastra, noi ne-am castigat profitul vanzand iluzii la 1000 de oameni.
Asa arata afacerea de tip vanatoare de comori.
Ce este mai grav este ca dupa ce cumperi iluzia, cei care ti-au vandut-o nu se sfiesc sa ti-o spuna pe fata ca ai fost prostit.
Sa ne inchipuim acum ca inlocuim cele 10 grame de aur cu lucruri mai abstracte.
Totusi in afacerea prezentata mai sus cineva din 1000 oameni ar putea gasi cele 10 grame de aur si macar cineva a castigat ceva.
Dar… Dar mai bines a trec la exemplele practice culese de pe net.
Mentionez ca la cel putin una din afacerile prezentate mai jos, m-am inscris ca si client pentru a avea dreptul sa imi exprim o opinie competenta si avizata fara a fi in pericol de procese.
Proiecte europene
Nu e asa ca e un lucru esoteric? Tot auziti despre ele, stiti ca sunt bani de la Europa dati gratis, nerambursabil si tare va mai doriti sa scrieti si voi un proiect sa obtineti niste bani de la europa pentru nevoile voastre.
Desi este simplu acest process, el nu este chiar atit de simplu. Sunt de completat niste formulare, in care trebuie sa stii ce ssa scrii, dar si mai important cum sa scrii, astfel incat sa induci idea celui care evalueaza ca proiectul tau este cel mai bun.
Informatiile de gen sunt pe internet, oferite gratis de agentiile care se ocupa de proiecte europene din partea guvernului.
Insa scrierea unui proiect necesita putina experienta si putine cunostinte de project management. Daca ar putea oricine sa scrie proiecte sis a le implementeze, am fi consumat de mult toti banii europeni.
Insa proiectele europene mai genereaza si unele afaceri colaterale.
Pe langa altele, chiar si una de tip vanatoare de comori.
E impanzit internetul de site-uri care iti spun ca cumparand ghidul lor vei reusi sa obtii fondurile pe banda rulanta.
Am cumparat si eu un astfel de ghid si problema este ca inafara de niste informatii generale regasite sub forma unei carti scrise de un autor necunoscut plus cateva materiale luate de pe net nu ofera nimic, chiar daca pe site ei promit ca vei obtine fondurile mult visate.
De obicei aceste produse sunt oferite sub forma unor cd-uri cu niste pdf-uri pe ele, pentru 60-70 ron si mai mult, daca vrei si cartea tiparita, te costa 100 ron. Ce este in neregula?
Daca as fi gasit cartea aceea intr-o librarie, poate as fi cumparat-o, daca ar fi fost prezentata ca o carte despre fondurile europene, as fi luat-o, dar ea este prezentata ca inlocuitor pentru orcie profesionist sau orice cunostinte din profesiune, facandu-l pe omul de rand sa creada ca brusc va deveni un expert in project management, pentru o suma infima de 70 ron.
Practic in locul celor 10 grame de aur concrete, aici se foloseste capacitatea de a obtine fondurile europene.
Practic esti facut sa crezi ca aia vei obtine in schimbul banilor, ca ala este scopul oamenilor care detin acel site cand de fapt scopul lor e sa vanda o carte la un prêt supraevaluat, o carte care nu ar costa nici 10 lei in librarie, daca cineva ar fi editat asa ceva.
Caracteristicile acestor site-uri sunt ca ele detin doar doua pagini, una de prezentare si una de comanda, sunt foarte imperative la nevoia de a comanda, aproape ca te trag de buzunar.
Iti vorbesc de beneficii, la 3 fraze ai un buton de comanda. Iti ofera exemple de oameni care au castigat, iti spun ca sunt doar 1000 de bucati pe stoc si evident iti spunca primesti toti banii inapoi daca nu esti multumit de ce primesti.
Sa analizam putin aceste caracteristici:
1000 de bucati (suna cunoscut?) nu am sa mai zic nimic.
Garantie, banii inapoi daca nu esti multumit.
Imi pun o intrebare:
Ce ma opreste pe mine ca odata primit cd-ul, sa il copiez si apoi sa trimit lucrurile inapoi spunand ca nu sunt multumit?
Se nasc doua ipoteze:
Ori detinatorii respectivi sunt rau intentionati si deci nu o sa iti vezi niciodata banii inapoi, oricum cine dracu sta sa se tiganeasca pentru 70 ron,
Ori produsul furnizat nu este de mare interes pentru ei, nu este de mare valoare, asa incat ce conteaza daca il copiezi, oricum ei isi scot parleala de la fraierii care cumpara produsul si sunt “multumiti” de el.
A doua ipoteza pare mai interesanta, ganditi-va ca scrieti un document pdf, mai copiati 2 – 3 documente de pe net, le scrieti pe un cd si cereti 70 ron pe el.
Deci 0 investitie, castig maxim.
Va costa cd-urile desigur, dar puteti sa le cumparati numai cand aveti comenzi ferme.
Dat fiind specificul acestei “inselatorii”, ea poate fi rulata de o babuta de acasa de pe computerul propriu.
Nu am sa va dau exemple de astfel de site-uri, pentru a nu le face reclama.
Am sa specific doar atit, dati pe google la cautare:
Fonduri+structurale+eu
Si inca de la primele rezultate veti vedea astfel de site-uri.
As mai fi scris, dar ma cearta Melania ca scriu mult si de data asta si neinteresant.
Paziti-va de astfel de inselatorii, va voi mai arata exemple de afaceri semifrauduluase.
luni, 15 decembrie 2008
cum se fura pe net
bun, avand in vedere titlul sa trecem la fapte si la povestiri.
Metoda:
Faci un site sa luam de exemplu ww.cel.ro. Cumperi diverse produse si le dai spre vanzare pe site. Ai mare grija sa nu scrii cumva specificatiile reale. Pui de exemplu la un laptop doua cum ca ar avea placa video separata cu memorie dedicata. Vine prostu (adica eu) si te crede chiar daca tu scrii pe site ca nu iti asumi responsabilitatea pentru datele de acolo. Ma gandesc si eu ca or fi greseli de scriere, dar nu ca un laptop are defapt o componenta si tu scri ca are alta, sau ca laptopul are o componenta si tu nu amintesti nimic de ea, sau ca scri ca laptopul are o componenta si el nu o are deloc.
Cam asta e, eventual daca mai umfli putin si pretu succesul e garantat.
Mai pe larg:
candva, in 19 octombrie am cumparat de la www.cel.ro un model de laptop hp compaq 6730s ku358ea.
pe site-ul lor scria ca are placa ati radeon hd 3410 cu 512 mb dedicati.
Pe langa celelalte caracteristici ale aparatului dadea bine acea placa video iar pretul de 2712 ron era convenabil in acele conditii.
L-am cumparat pentru a-l face cadou.
Asa ca in cutia in care a venit (cu livrare la domiciliu) l-am tinut pana l-am dat cadou sambata trecuta 13 decembrie.
L-am deschis si surpriza, ce sa vezi, avea o placa intel gma 4 series integrata peplaca de baza cu maxim 384 mega ram shared.
Acum sa vedem ce o sa iasa, am de gand sa arunc in joc tot ce se poate, anpc etc.
Pentru a va convinge voi insiva dati pe google cautare:
cel.ro hp 6730s radeon 3410
si apasati in cache.
o sa vedeti exact cum arata pagina.
In urma sesizarii mele, cei de la cel.ro nu au catadicsit sa imi raspunda, dar in schimb s-au grabit sa modifice pagina lor astfel incat sa corecteze specificatiile.
Si evident crezand ca eu nu o sa mai am nicio dovada a inselatoriei lor.
ce e mai grav, e ca tehnica asta e aplicata de multi din vanzatorii online asa incat acelas laptop il gasiti cu placa radeon hd 3410 si pe la altii cand defapt el nua re asemenea placa.
De altfel se pare ca multi o patesc vezi si:
http://badpitzi.eu/2008/12/hotii-partea-a-2-a.html
Metoda:
Faci un site sa luam de exemplu ww.cel.ro. Cumperi diverse produse si le dai spre vanzare pe site. Ai mare grija sa nu scrii cumva specificatiile reale. Pui de exemplu la un laptop doua cum ca ar avea placa video separata cu memorie dedicata. Vine prostu (adica eu) si te crede chiar daca tu scrii pe site ca nu iti asumi responsabilitatea pentru datele de acolo. Ma gandesc si eu ca or fi greseli de scriere, dar nu ca un laptop are defapt o componenta si tu scri ca are alta, sau ca laptopul are o componenta si tu nu amintesti nimic de ea, sau ca scri ca laptopul are o componenta si el nu o are deloc.
Cam asta e, eventual daca mai umfli putin si pretu succesul e garantat.
Mai pe larg:
candva, in 19 octombrie am cumparat de la www.cel.ro un model de laptop hp compaq 6730s ku358ea.
pe site-ul lor scria ca are placa ati radeon hd 3410 cu 512 mb dedicati.
Pe langa celelalte caracteristici ale aparatului dadea bine acea placa video iar pretul de 2712 ron era convenabil in acele conditii.
L-am cumparat pentru a-l face cadou.
Asa ca in cutia in care a venit (cu livrare la domiciliu) l-am tinut pana l-am dat cadou sambata trecuta 13 decembrie.
L-am deschis si surpriza, ce sa vezi, avea o placa intel gma 4 series integrata peplaca de baza cu maxim 384 mega ram shared.
Acum sa vedem ce o sa iasa, am de gand sa arunc in joc tot ce se poate, anpc etc.
Pentru a va convinge voi insiva dati pe google cautare:
cel.ro hp 6730s radeon 3410
si apasati in cache.
o sa vedeti exact cum arata pagina.
In urma sesizarii mele, cei de la cel.ro nu au catadicsit sa imi raspunda, dar in schimb s-au grabit sa modifice pagina lor astfel incat sa corecteze specificatiile.
Si evident crezand ca eu nu o sa mai am nicio dovada a inselatoriei lor.
ce e mai grav, e ca tehnica asta e aplicata de multi din vanzatorii online asa incat acelas laptop il gasiti cu placa radeon hd 3410 si pe la altii cand defapt el nua re asemenea placa.
De altfel se pare ca multi o patesc vezi si:
http://badpitzi.eu/2008/12/hotii-partea-a-2-a.html
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
