Se afișează postările cu eticheta si la vara cald. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta si la vara cald. Afișați toate postările

miercuri, 16 ianuarie 2013

Cum sa scrii orice despre oricine

Revin din nou, ma intorc, o iau aiurea!

Zic sa scriu ceva si pe anul acesta, sa nu stea arhiva blogului goala pe 2013.

Cum sa scrii orice despre oricine, inclusiv despre tine

Postarea de astazi are un parcurs mai lung.

Prima data am vazut postarea de la SLVC, ultima care mi-a aprins beculetul, dar mai multe postari ale ei mi-au oferit acelas sentiment de invidie.

Refularea, daca o putem numi asa, a declansat-o insa prietena mea buna (sper ca inca imi da voie sa o numesc asa) Belgianca prin postarea depe blogul Jurnal de belgia.

Cand poti sa scrii orice despre oricine

Eu nu am ajuns inca la nivelul ala sa pot scrie orice si despre orcine, inca ma bantuie frigurile rusinii, fricii.
De aia o multime de subiecte bune, sau pareri personale stau ascunse in mintea mea si probabil nu vor iesi niciodata de acolo, desi stiu sigur ca as face rating cu ele.

  • Nu pot scrie orice lucru despre mine care in ochii societatii ar putea fi vazut drept reprobabil ca cine stie cine intra pe aici si citeste si decide sa nu mai colaboreze cu mine pe viitor datorita acelor lucruri.
  • Nu pot scrie de exemplu ca las lucrurile in dezordine, pentru ca asa imi place mie si pentru ca in dezordinea aia eu imi gasesc lucrurile la fix si ca atunci cand mi se face curatenie in lucruri sunt pierdut ca nu mai gasesc nimic.

Si asta ar fi cea mai simpla, daca le-as scrie pe celelalte clar ar fugi toti.
Acum oricum m-am compromis pe jumate, pentru ca deja am introdus in mintea cititorului meu, unicului cititor al meu, ideea cum ca as fi o persoana ciudata, reprobabila poate.
Ma bazez pe faptul ca unicul meu cititor este o persoana deschisa si deci va reusi sa treaca peste aceste lucruri.

  • Nu pot scrie parerile mele despre anumite stari de fapt, pentru ca starile alea de fapt probabil sunt traite de unii cunoscuti ai mei si in concluzie s-ar supara sa auda ca ai o parere proasta despre starea lor. Nu e vorba ca ai o parere proasta despre starea lor, dar multi asociaza starea lor cu ei insisi si deci, in concluzie, ai o parere proasta despre ei daca ai o parere proasta despre starea lor.
  • Ca sa imi dau foc la chiloti dau si un exemplu, nu pot scrie ca niciodata cuplurile cu diferente mari intre parteneri, de orice natura ar fi diferentele, nu sunt sortite sa reziste, pentru ca jumate din prietenele mele cu parteneri invarsta s-ar supara (daca deja nu o fac dupa fraza asta), iar jumate din prietenii mei cu partenere mai mult dotate intelectual decat ei, sau mai inalte decat ei s-ar supara si nu vreau acest lucru.
  • Nu pot scrie despre partenerii mei si colaborarile cu ei si despre eventual lucruri care nu imi plac la acestea, sau care m-au deranjat, cum nu pot scrie nici despre lucrurile care nu imi plac in ONG-ul in care lucrez, desi vreau sa ii ajut, pentru ca toti s-ar supara si ar inceta sa mai colaboreze cu mine si eu nu vreau acest lucru.

In concluzie o multime de tabuuri in scrierile mele, o multime de lucruri despre care nu pot scrie, o multime de oameni care nu suporta bine criticile si in final eu care probabil nu stiu cum sa scriu finut o critica si de aceea ma tem.

Insa exista si o multime de oameni, o multime de oameni care au ajuns la un nivel si pe care ii invidiez. Atunci cand poti scrie orice despre oricine, incluzandu-te pe tine, inseamna ca ai ajuns la un nivel superior si ca de acolo nimeni nu te mai poate atinge.
Desigur ca aici nu intra temerarii nebuni, cei care improasca si injura pe oricine, fara sa se gandeasca la urmari, chiar daca acele urmari vor fi dureroase pentru ei. Acestia sunt niste idioti si atita tot.

Teste pentru prieteni

S-ar putea spune ca sunt plin de prejudecati, dar stati cuminti, ca lucrurile devin si mai rele

unele din aceste prejudecati constituie si teste pentru prietenii mei si ma departez rapid cand vad ca unul din ei incalca tabuurile mele.

Spre exemplu, ca orice barbat imi place sa gust alcool, rare ori ma imbat, prin imbatat insemnand sa se observe o alterare intru-catva a vreunei facultati de ale mele.
Nu va inchipuiti ca ajung in halul de a nu mai merge, sau de a nu mai fi in stare sa rationez, sa tin o conversatie, sau din cauza alcoolului sa incep spun tampenii, sau sa fac tampenii.
Am regulile mele cand particip la petreceri, reguli care ma feresc de asemenea abuzuri.
Doar ca, la anumite petreceri prelungite, se observa o alterare a vocii, lucru dupa care cei din jur isi dau seama ca alcoolul a avut oarecare efect asupra mea.

Aceste momente sunt rare, dar exista.
Inca nu am reusit sa dezvolt o regula sa ma fereasca de acest efect, doar daca nu o adopt pe aia ca la fiecare petrecere, indiferent cat de lunga, sa gust doar un pahar de alcool si in rest sa trec pe apa.

Sa revin insa la teste.
Se intimpla ca in unul din aceste rare momente sa fie cu mine unul sau mai multi apropiati, sau prieteni. Unii dintre ei au o placere deosebita sa isi aduca aminte ca ai baut si ca ai baut atit incat vorbeai peltic. Ma gandesc ca daca respectivul episod nu te-a afectat prea tare, nu are sens sa amintesti de el, asa ca ma debarasez rapid de cunostintele care tin sa imi aminteasca iar si iar, de rarele mele momente de distractie.

Ipocrizie oare?

Si ajungem la final, se vede o ruptura ipocritica in textul acestei scrieri. Eu as vrea sa scriu despre lucruri ce ii privesc pe alti oameni, dar nu imi plac cei care imi povestesc despre episoadele mele. Deci in concluzie, ca sa pot aplica in continuare testul prietenilor, trebuie si eu a ma abtine sa scriu ceva despre cineva. Asa ca o sa discutam despre vreme in continuare.

joi, 17 mai 2012

Doctorii, UPU si viata mea

Scria prietena mea slvc acu ceva vreme, suparata fiind pe timpul de asteptare de la UPU, ca de ce nu se duce lumea direct pe sectie si vvine toata lumea la UPU. Eu aveam pe atunci alte intrebari, dar viata tinde sa mi le rastoarne pe toate. Deci SLVC, citeste te rog cu atentie: De duminica ma doare in gat. O durere in gat pe care o recunosc dintr-o mie sip e care am avut-o de atitea ori, insemna ceva simplu! Am facut puroi in gat. Insa nu am vrut sa fiu alarmist, puteau fi si alte probleme, asa ca doua zile am stat asteptand sa treaca. Cum nu a trecut am zis ca hai la medicu de families a vedem ce e de facut. Deci astazi, joi, 17 mai, am purces spre medicul de familie. Ajuns acolo, sunt preluat de doamna doctor care ma intreaba care e problema. Ii povestesc ca ma doare in gat, dar ca ma doare doar partea dreapta a gatului. Ea ma intreaba daca am facut febra, eu raspund ca nu. Ea foarte intrigata si e doar durerea asa? Fara febra? Eu raspund ca da. Isi ia instrumentul din dotare si mi-l vara pe gat, se uita si zice: Da, acolo e o leziune, dar nu stiu ce sa zic, pare ca e puroi, dar as afara febra fara alte sintome… Si continua: Ati avut greturi, varsaturi… Eu raspund evident ca nu. Ea zice, deci nu e puroi, dar nu as vrea sa ma pronunt, pare sa fie o micoza, o candidoza ceva. Mergeti acu la urgenta pe sectie la O.R.L., va dau eu trimitere si sa va vada un specialist. Iau trimiterea si plec. Ma duc la spital, intru in spital, ma duc pe sectie la O.R.L. Iese o asistenta frumoasa si imi spune ca nu am ce sa caut acolo, ca tre sa ma duc jos la upu si de acolo sa ma trimita inapoi cu o fisa de consultatie. Ma gandeam ca e un procedeu simplu, ma duc acolo, arat trimiterea si imi da fisa de consultatie. Ti-ai gasit. Mi se ia trimiterea, sunt pus sa asteptla coada cu toti ceilalti veniti la urgenta, care cu salvarea, care cu picioarele lor. Sunt introdus la un moment dat in sectie, intins pe un pat, mi se face ekg, mi se ia tensiunea. Apoi sunt lasat acolo. Ma intreb pentru ce toate astea, eu am o durere in gat. Vine o doamna doctor, ma intreaba ce am, ii povestesc tot ce am, plus faptul ca fusesem trimis specific. Si ia ma intreaba razand: “Aia de la O.R.L. v-au zis ca nu, ca sa veniti aici nu e asa?”. Nu intelegeam ce e de ras. Continua doctorita: Ati stranutat, ati tusit? Imi aduc aminte ca duminica cand a inceput durerea am stranutat in continuu de nu stiam ce e cu mine si ca am tusit si am si expectorat ceva. Ii povestesc toate astea. Doctorita zice: Bine, o sa facem analizele de sange, si niste raze la plamani si apoi tot inapoi la O.R.L. o sa ajungeti, probabil ca or sa se uite cu o camera ce aveti in gat. Ma gandesc, fenomenal, vin pentru un rahat dupa mintea unei nebune si uite cu ce ma aleg. Sunt carat intr-o alta sala, pus sa ma intend, vine o cretina (imi asum acest apelativ), deci vine o cretina si incepe sa imi caute vena dup ace imi pune garou si dup ace ma pune sa strang pumnul. Trebuie sa va spun ceva, in viata mea de 29 ani am facut la analize de mi-a iesit pe ochii. Cel putin odata pe an fac analizele anuale. Niciodata, dar niciodata nu am avut probleme cu gasitul venei si cu dinastea. Niciodata nu am avut probleme cu venele sa se sparga sau mai stiu eu ce. Cretina vine, cauta si cauta si cauta si cauta si nu gasea vena. La un moment dat se decide pentru un loc de unde in viata mea nu mi s-a luat sange, baga acul si zbang! O improscare de sange tasneste de ne murdareste pe amindoi si in acelas timp mana mea capata noi dimensiuni. Cretina intreaba: Dar asa I se sparg lui venele mereu? Ii raspund ca e prima data cand se sparge, ea pune tamponul peg aura facuta, o pune pe mama (apropos element nesterilizat in niciun fel) sa tina tamponul si incepe sa caute vena pe aceeasi mana mai departe. La un moment dat ma inteapa din nou si reuseste sat raga sange. Rezultatul primei runde, un hematom cat mine de mare. La finalul operatiunii, pentru ca nu mai avea tampon, ma lasa cu mana suroind si pleaca sa isi caute tampon. Se intoarce dupa vre-un minut asa si in timp ce imi punea tamponu ma intreaba: Suferiti de vreo boala contagioasa… As fi vrut sa zic sida, dar m-am abtinut, fereasca dumnezeu! Pleaca individa si revine cu o branula pe care mi-o fixeaza pe mana dreapta. Intreband in continuare de ce am asa probleme cu venele. Imi spune ca mi-a pus o branula de copii ca sa nu se mai sparga vena. Sunt ferm convins ca vrea incontinuare sa imi ia sange, dar precaut intreb: Nu a ajuns sangele luat la mana stanga, sau nu ati reusit? Imi raspunde: A! Nu, sange am luat, acu va bag ceva pe vena. Raman perplex si intreb, in timp ce substanta imi era déjà administrate: Dar ce imi bagati? Ea imi raspunde flirtand: Ei, o sa vezi tu, o surpriza! Raman si mai perplex! Ce anume imi bagati? Insist eu! Si de ce? Mi se spune ca mi se baga Hidrocortizon cu inca ceva “copol” sau “copobol” ceva de genu asta, dar intrebarea de ce ramane fara raspuns. Se termina si acest procedeu. Cretina ii spune mamei sa paraseasca sala, pentru ca apartinatorii nu au voie in sala. Mama ii aminteste ca are dreptul sa stea alaturi de mine deoarece sunt invalid gradul I cu insotitor si conform legii trebuie sa fiu insotit de un cunoscut pe tot parcursul procedurilor medicale. Cretina insista ca legea o spune ce spune, dar ca ei I se taie jumate de salariu daca sunt gasiti apartinatorii in sala cu pacientii. Mama iese pana la usa. Acum un mic intermeto: Cretino, da tu, tie ma adresez, modelului cretin de asistenta/doctora care crede ca le stie pe toate pe sectia ei. Conform legii cretino, un invalid de gradul 1 are dreptul la insotitor cunoscut oriunde vrea el si cat vrea el, chiar si in camera de reanimare fa proasto, iar daca cineva cuteaza sa iti taie salariu pe tema asta, tu, cretino care esti tu cretina, poti sa castigi multi bani din despagubiri. Am terminat intermeto-ul. Reluam povestirea. Rezultat pana acum: Doua hematoame pe mana stanga si o branula infipta in mana dreapta si aia infipta prost, ca a lasat urme. Pleaca mama, eu stateam in fund pe pat si brusc mi se face greata, imi vine sa vomit, dar nu am ce ca nu mancasem nimic acasa. Transpiratia imi iese prin toti porii si inima bate cavaleria rusticana pe doua voci. Ma lass a cad pe pat si respire regulat. Am mai trecut printr-o criza dinasta la dentist pe scaun si stiam ce poate. Ma gandeam sa o anunt pe aia ca mi-e rau, dar gandul la ce procedure ar putea sa urmeze si la c ear putea sa imi mai infiga pe vena m-a facut sa ma razgandesc. M-am gandit ca si daca aveam sa mor, macar eram déjà la urgenta, deci eram privilegiat. Imi revin cat de cat sic and ma mai linistisem vine cretina indarat: Domnu….. Trebuie sa va mai iau sange, stiti ala care vi l-am luat nu e de ajuns. O idée incepe sa se infiripe in mintea mea proaspat intoarsa din starea de rau si fara sa imi dau seama rabuvneste: Eu vreau sa plec… Gagica cautandu-mi iar vena si ungandu-ma cu spirt constiincios spune: Sa plecati? Cum sa plecati, dar asa ceva nu se poate. O fi crezut ca glumesc. Am spus raspicat: Uite asa plec Si mi-am tras mana din stransoarea ei, i-am spus sa imi scoata branula. Nu a vrut, ca ea scoate branula numai cand spune medicul. Am urlat: Atunci sa vina medicul ca imi bag picioarele in unitatea voastra, am venit in cacat cu trimitere de la proasta aia de familie direct la sectie la O.R.L. si am ajuns aici, lasati-ma dracu sa ma duc acolo ca voi aveti treaba cu oameni super bolnavi aici si il pierdeti cu mine. Ce gura ma-sii, ma mai si tineti aici, de vin bolnav de una si plec cu 4 inapoi acasa. Intr-un final vine medicul care imi facuse primirea la urgente si ii spune unei asistente: Hai mergi cu domnul la O.R.L. macar s ail vada O.R.L.-ul inainte sa plece. Zic in sinea mea: Bun, am ajuns la faza in care trebuia sa fim de la inceput. Ajung la O.R.L. Povestesc din nou de ce am ajuns acolo si pentru ce si incep sa fiu consultat. S-a uitat doctoral in gat la mine cu camera, fara camera, s-a uitat si in urechi si spune: Ai faringita. Si incepe si scrie si scrie si scrie si scrie. Eu ii spun: Stiti, ca doamna doctor m-a trijmis aici ca nu stia sigur daca e puroi sau daca e vreo ciuperca ceva. El, probabil ca sa nu isi contrazica colega spune: A! Nu! Ca ai si ciuperca, dar deocamdata ai infectie si tre sa o tratam cu antibiotic. Pe urma vi la control si vedem ce facem cu restul. Asta e zic si plec inapoi jos la urgente. Acolo semnez niste hartii cum ca refuz ogroaza de proceduri care m-ar fi asteptat (doamne multumesc ca nu le-am facut) si plec acasa. Ma duc la farmacie si intreb cat ma costa reteta: Totalul 150 lei noi… Am luat doar antibioticul „clacid” parca ii spune de pe lista lu domnu doctor si gandindu-ma ca dumnealui ii place sa se uite scriind pe retete, am renuntat la celelalte pastile. Si asa, doar antibioticul a fost 36 lei. Masuri de luat: Sigur sigur schimb mediculn de familie (ar fi al patrulea indecurs de un an, dar sunt rezistent. Ma voi duce la un control O.R.L. undeva la un cabinet privat, la un medic bun (lucru pe care ar fi trebuit sa il fac de la inceput, dar am spus sa dau o sansa medicinei de stat pe care o platesc) Sigur, Sigur nu mai calc la UPU decat cu mainile pe piept, in rest ma duc la clinici si cabinete private ca mi-a ajuns. Eu vin cu durere in cur (sau in gat ca e acelas lucru) si tu imi spargi venele. Si cretina ca sa revin la cretina, dupa ce mi-a spart venele si mama i-a cerut o compresie cu apa rece ca sa se traga hematomul, i-a dat mamei compresia, iar mama a venit sa o puna repede pe umflatura. In spatele ei, cretina spune tare si cu enfaza: „Cu placere”. Vrand sa ii atraga atentia mamei ca nu a zis multumesc. Ca sa inchei intr-o nota optimista: Pai bine bai cretino, tot cu tine vorbesc, modelul mai sus amintit de doctor/asistenta, dupa ce tu ma faci praf, dupa ce ma ciuruiti fara scop evident, dupa ce imi bagati pe vena cretinatati asa ca sa va aflati in treaba, dupa toate astea, tun vrei ca omul sa fie si calm si sa zica si multumesc. Si sa nu crezi cumva cretino ca nu te-am auzit cum ai spus: „Ei o sa refuze, refuza dupa 7”. Cred si eu ca ti-ar fi convenit vaco sa refuz dupa 7 cand iesi tu din tura, dar nu vaca tati am refuzat inainte de 7 si ai prins-o in plin pe tura. Norocul tau papuse fara minte e ca eram grabit sa scap de acolo si nu am mai scris in condica de reclamatii si sugestii tot ce aveam de spus. Asa ca ai grija pe viitor, mai usor cu hidrocortizonul ca s-ar putea sa va moara oamenii pe pat.

vineri, 17 februarie 2012

Universuri paralele

Am dezvoltat o noua tehnica de a scrie articole pe blog.
Mai intai vreau sa comentez la slvc, iar dupa ce scriu trei sferturi de comentarii, imi vine in minte
Giana si mi se face frica:)
Imi dau seama pe urma ca al meu comentariu este bun e un articol pe blog si il public aici.
Apoi ca sa fie totusi la nivel de comentariu, pun link si acolo (asa cam ca un nesimtit de nivel doi).
Nu stiu cat va merge treaba asta pentru ca slvc a anuntat curatenia de primavara si, deci (ce imi place cuvantul asta), s-ar putea sa fiu ras de tot de pe acolo.

Va povesteam de una zi, aici ,
cum mi se intimpla mie dedublari, deh! Asa e cand te joci cu concepte matematice dinastea, mai scapi si pe alaturi.
Dar se pare ca treaba a inceput sa devina serioasa, asa ca daca intr-o zi dispar sa stiti ca v-am iubit.

Toata viata am fost asociat, confundat, hulit, adulat din cauza numelui si a similititudinii sale cu al ex premierului.
Acum insa mi se intimpla niste chestii ce tin de universuri paralele.
Un anume ins, ziarist, pe numele sau Alexandru Frunzaru, imi tot scrie intrebari de interviu pe e-mail.
Aceste intrebari privesc cariera mea de premier, dar si pe cea de poet si scriitor.
Eu nu am raspuns niciodata, asa ca nu mi se pare firesc faptul ca discutia dintre noi continua.
Si nu in modul in care eu nu raspund si el insista, ci ca si cum eu as fi raspuns, as fi dat niste raspunsuri si omul doreste niste clarificari.
Treaba a culminat zilele trecute, cand am primit textul integral al interviului spre aprobare.
Acum ma intreb, l-oi fi aprobat?

joi, 16 februarie 2012

Divortul de o zi

Azi am citit la slvc
un articol provocare.
Divortul de o zi.
Autoarea cere pareri damelor in comentarii, iar eu lansez o leapsa (pe care nu stiu cine o sa o ia, ca am doar 2 cititori), dar zic, hai sa le aratam lor, fumeilor, ca nu ne pasa de programul lor de divort pentru o zi.
Deci cititi articolul lui slvc, iar asta este raspunsul meu.
Scrieti si voi raspunsuri cu link catre articol, ca sa combatem acest gen de idei!
Deci: Laaaa ataaaaac!

1. Aici gateste mama mai des decat nevasta, deci oricand se poate apela la mama.
In fapt eu ma trezesc la 5 dimineata, reminiscente din armata, iar sotia pe la 9. Eu la ora aia am si mancat de mult si sunt si rupt de treaba.
Ba chiar cand se trezeste ea, eu ma duc sa dorm un pic.
2. Faza cu sosetele, mi s-a raspuns asa fara sa fie vreo problema anume, iar de atunci mi-am invatat locurile si nu maiintreb pe nimeni nimic.
Dar vai si amar ce scandal iese daca imi muta cineva sosetele maro de acolo pe unde le las eu.
A zis ca sunt acolo unde le-am pus pai acolo vreau sa le gasesc.
De obicei ma apuca descaltatul de sosete cand ma uit la televizor, fiindca mi se face cald, deci le pun pe televizor.
Mi se pare chiar trendy cum arata lcd-ul meu de 81 cu sosetele maro atarnand pe el.
Si desigur, stiu unde sa le gasesc, pe televizor.
3. Eu platesc facturile aici, deci sotia nici nu stie macar cum arata facturile.
4. Cum am zis la punctele anterioare, eu ma trezesc mult mai devreme si fac cafeaua pentru mine.
Oricum nu prea imi place aia facuta de altii, eu avand reteta mea secreta de facut.
Iar cand nu imi place, sunt asa un dulce incat a treia oara nu imi mai faci, pentru ca intreb candid:
"Ce e cu pisoarca asta bai".
Ba mai mult, cum nevesti-mi ii place ceaiul foarte mult, pe la 7:30 asa, cand stiu ca mai e putin sa se trezeasca, ii pun apa de ceai pe foc, astfel incat cand se trezeste sa o gaseasca gata fiarta si numai buna de turnat peste pliculetul din cana pe care i-l pregatesc.
5. Nevasta mea rezolva asta simplu. Desi are 2 telefoane mobile, mereu cand pleaca le uita pe acasa.
Asa ca asta e un comportament normal.
Nimic nou.
6. Nevasta nu are serviciu, deci nu are unde sa se duca, deci nu are de unde sa se intoarca. De fapt in lipsa de altceva munceste pentru mine, asa ca are o zi grea si la serviciu si acasa:)
7. Nu poate sa bea nicio picatura ca adoarme.
Si gargara daca face cu alcool se ameteste, deci a invatat sa se tina departe.
Iar eu nu am de gand sa o incurajez pe calea aia, pentru ca stiu ce inseamna alcoolul si daca cineva nu il are in sange, e mai bine sa nici nu il aiba.
8. Amenintarile proferate de genul "plec la mama" nu au efect.
Mama se gaseste peste granita la Chisinau si drumurile sunt lungi si costisitoare.
Dar daca se hotaraste sa sparga asa niste bani pe drum, nu are decat, e invitata mea.
9. Celelalte amenintari si comportamente le accept, de dragul jocului erotic (se stie ca daca stai despartit o vreme, regasirea e cu atit mai inflacarata), dar daca se intrece o anumita masura considerata de mine, fac un simplu gest si tot universul se naruie si atunci lucrurile se schimba brusc la loc.
Defapt cred ca cu asta trebuia sa incep.
Resursa financiara e la mine si ca un fmi simpatic ce sunt, pot oricand sa inchid robinetu si atunci sa mai vad eu giumbuslucuri dinastea!

P.S. La faza cu plecatul la mama, chiar eu o indemn din cand in cand, ca sa mai vad si eu cum e sa fi singur:p
:)