marți, 7 aprilie 2009

Buzau, acelas frumos oras

Am fost sambata, 04 04 2009 (va las sa ghiciti care e luna si care e ziua), la Buzau.Pai in istoria existentei mele, am facut scoala generala+liceul acolo.

Am fost elev la Liceul pentru deficienti de vedere din Buzau.

In acest liceu mi-am cunoscut cel mai bun prieten din toate timpurile, pe Hermes.

Ei bine de cand ma stiu, eu particip la zilele de nastere ale lui Hermes.

Asa ca si anul acesta m-am dus sa fiu alaturi de prietenul meu la ziua lui de nastere.

M-am inarmat cu cadoul din dotare si plec spre servici pentru ca evident drumul spre buzau trece mai intii spre servici.

Ajung, ma dau jos din masina si calc intr-un rahat enorm de mare. Rahat care doreste cu tot dinadinsul sa ma determine sa fiu suparat asa ca se intinde pana sus pe blugii mei.

Ajung la munca intru in baie, constat dezastrele si incep glorios sa curat sa spal.

imi scot blugii de pe mine sperand ca nu va dori nimeni sa intre peste mine in momentele alea, ma gandesc eu sa imi curat mansetele, dar pentru a realiza aceasta actiune trebuia cumva sa sprijin turul blugilor de ceva, pentru a nu ii tarai pe jos.

zis si facut, iau blugii ii arunc pe umar si.... Si scap mansetele din mana care mi se pun fix pe bluzon.

Zic, "nu-i nimic", curatam si tricoul dupa ce terminam cu pantalonii.

curat eu astfel toate imbracamintea de pe mine si cand ies din baie, probabil ca aratam ca printul ploii reci, deoarece sefei mele i s-a facut mila si m-a trimis acasa sa ma schimb de haine. Ma intorc ma schimb si astept cuminte la servici sa se faca ora 6 sa pot pleca la masina.

Rugasem un prieten, Perseu, sa vina sa ma ajute sa ajung la gara.

Perseu intarzie, eu fac spume stand pe loc si fac spume si fac spume...

In sfarsit apare Perseu, o luam noi pe jos pana la Iancului si ajungem la 6:10. Masina pleca de la gara obor la 6:30.

Asa ca hotarasc sa ne aruncam intr-un taxiu si sa speram ca mai prind masina.

Ajungem, prind masina, ma sui, platesc si satisfacut ma asez pe scaun si pun piciorul pe ridicatura de la peretele masinii.

La un moment dat, un miros teribil se raspandeste, miros ce imi aducea aminte de tragedia de dimineata.

Cand ma uit, acea ridicatura emitea si caldura si urmele de pe pantofii mei au inceput sa se evaporeze.

Intr-un final ajung la Buzau, sunt recuperat de catre parintii lui Hermes si ajung la ei.

Acolo povesti, impartiri de cadouri, discutii, Hermes nerabdator sa auda povesti noi din lumea dezvoltarii de software, intr-un final adormim rapusi de oboseala si povesti.

 

va continua

Din episodul urmator:

excursie prin padure spre Monteoru,

baeram de 18 ani al lui hermes

si multe altele!

 

 

Un comentariu:

spike spunea...

Da ,intradevar frumos orasel nu am nimc rau de spus....dar destul de linistit duminica...oameni pe strada doi,trei....,magazine inchise, bodegi deschise, lipseau doar oamenii din ele, in rest totul fain, mancat o pizza buna si ca, stimulent impotriva crizei am primit si o pizza gratis la pachet, de doar trebuie sa mananci si acasa(sau pe drum).