Cum sa nu iti faci prieteni, sau cum sa nu iti alegi prietenii

Voi incepe mai intai cu lucrurile bune, lucruri care vin sa suporte totusi cele ce am de spus in continuare. Am zilele astea un proiect (prietenii mei va rog sa imi tineti pumnii, ca e prima oara cand fac ceva de asemenea anvergura pe cont propriu) in care trebuie sa ma ocup de promovarea unei companii de la A la Z. Si ce e mai important (ca am mai facut in echipa treaba asta inainte), acum am tot proiectul pe mana si tre sa ma descurc singur. De la inceput, de cand am inceput acest blog, am fost ferm convins ca sunt un looser al scrisului, ca nu am nicio valoare si ca sa nu imi fac iluzii asupra rezultatelor. Drept urmare nu am dat mare importanta promovarii blogului, ba chiar cred ca l-am inscris la google cu ceva timp in urma din joaca si nu am urmarit niciodata statisticile. Zilele astea, cum spuneam, ma jucam prin statistici pe la google pentru a urmarii cum merge proiectul meu. Din joaca dau si pe blog sa vad cum sta treaba si brusc ma podidesc lacrimile. Printre alte link-uri la care ma asteptam sa fie acolo, deoarece am fost un avid comentator pe anumite bloguri, dau de niste domenii de care nu stiam nimic, nu fusesem niciodata in acele locuri, nu citisem blogurile alea, nu aveam habar ce e cu ele. Ma uit mai atent sa vad ce e cu ele si constat ca o noua cunostinta, pe care nu am stiut-o niciodata in viata reala, dar cu care am conversat intens pe net, Belgianca, cita spre exemplificare din blogul meu. Toate valorile s-au intors invers si am ramas profund impresionat de acest fapt. Multumesc Belgiancai (ca nici nu stiu cum e dativul acestui apelativ) si ii raman profund indatorat pentru tot ce a facut si va face (ca simt eu ca nu se opreste aici) pentru mine. Acum ajung si la subiectul zilei de astazi, prietenia. Prin locurile pe unde m-a citat Belgianca se numara un blog, denumit frumos "Jurnalul unui scorpion". Am sa las un link aici pentru ca si pe blogul respectiv exista un link de al meu si nu pot sa nu fiu fairplay, dar nu pentru calitatea continutului voi face acest lucru. Va fac rezumatul postarii ca sa nu fiti nevoiti sa o cititi acolo. Pe scurt, doamna/domnisoara (as fi inclinat spre a doua dupa scris), a primit o invitatie in noua retea de cacat, pardon am vrut sa scriu socializare, Wazzup. Stiti cu totii, mai mult ca sigur ca ati primit 480234 de e-mailuri de la tot atitia "prieteni", sau "cunostinte", in care erati invitati sa va asociati si sa convingeti pe inca 3 membri, sau 5 membrii sa se alature, urmand ca voi sa castigati nu stiu cati bani dupa urma faptului ca aia s-au asociat. Nimic altceva nu trebuia sa faceti, doar sa rugati pe altii sa se asocieze si automagically, cum ar spune prietenu meu din Sofia, v-ati fi umplut de bani. Am si eu astfel de e-mailuri si daca am chef, timp, sau daca o sa mi-o cereti, o sa arat e-mailul si o sa il fac praf punct cu punct aratand ca e un simplu scam, adica, in traducerea libera a prietenului meu de la Moscova, publicitate mincinoasa. Sa revenim insa la subiectul principal. Propunerea, cum bine a aratat Belgianca in comentariul acelei postari, este o schema Ponzi pura, nesimtita, idioata si cretina in toata splendoarea ei, asa cum v-am explicat in postarea mea de aici. Domnisoara (daca e doamna sa ma scuze, dar scrisul si gandirea nu o arata), le face in postare un proces de intentie prietenilor dumneaei care nu au avut bunavointa sa doreasca sa se inscrie pe reteaua de cacat, uuups! Ma scuzati, iar mi-a scapat, am vrut din nou sa scriu de socializare, spunand ca aia nu ii sunt prieteni adevarati si ca se astepta de la ei sa sara imediat sa o ajute, iar ca cei de la care s-a asteptat mult mai putin au sarit imediat sa o ajute. Ce e mai important este ca domnisoara spune, afirma, vomita, regurciteaza afirmatia cum ca ar fi invatat o foarte importanta lectie pentru viata ei. Si ca coliva (sic!) sa fie si mai gustoasa, domnisoara ii adauga o bomboana cat toate zilele dand si doua citate din magicile stiluri de citate chinezesti: " Un simplu prieten nu agreeaza cand il suni in preajma orei lui de culcare. Un prieten adevarat te intreaba de ce ti-a luat atat de mult pana l-ai sunat. Un simplu prieten se asteapta sa fii mereu la dispozitia lui. Un prieten adevarat este mereu in preajma ta. " Alti blogeri la momentul asta s-ar fi legat de capacitatile morale, intelectuale, educationale, ale scriitoarei, dar eu nu voi face asta, nu imi sta in caracter sa jicnesc. Ceea ce mi-a atras atentia au fost conceptele si nu persoana care le scrie. Scotandu-le din locul lor, de acolo de unde au fost scrise si renuntand la proprietatea lor, adica de cine au fost scrise, acest gen de gandire constituie un sablon de gandire nu tocmai conform cu realitatea si asta vreau sa scot in evidenta acum. Sper sa nu se supere domnisoara pe mine, dar cele scrise acolo nu reprezinta un mod viabil, optim, eficient si eficace de gandire. Sa incepem cu finalul si sa ajungem la inceput, pentru a face aceasta scriere un adevarat act liric. 1. citatul Un simplu prieten nu agreeaza cand il suni in preajma orei lui de culcare. Un prieten adevarat te intreaba de ce ti-a luat atat de mult pana l-ai sunat. Dincolo de incarcatura rozomovista pentru elevele de liceu care inca completeaza oracole, este cea mai mare stupizenie pe care am auzit-o. Eu am multi prieteni buni, prieteni de care sunt mandru si cu care am o relatie foarte buna. Dar toti stiu ca nu imi place sa fiu deranjat dupa 9 seara decat cu lucruri importante. Daca ma suni dupa 9 seara ca sa ma intrebi ce mai fac, s-ar putea sa auzi o injuratura cat tine de mare si un telefon inchis in nas. Toti stiu ca nu imi place sa fiu deranjat la masa, daca ma suna si le spun mancam, imi zic scurt ca ma suna mai dupa o jumate de ora si inchid. In cazurile cu adevarat importante, atunci ei trec peste acest consemn bilateral, tacit stabilit si continua sa imi vorbeasca despre problema lor si vedem cum pot sa ii ajut. Iar acest lucru este unul de bun simt, pentru ca somnul, sau mancatul sunt activitati intime, cel putin pentru mine, sunt niste stari in care nu as vrea sa ma auda, sau sa ma vada foarte multa lume. Asta nu inseamna ca nu mananc in public, dar nu vreau sa fiu fortat sa vorbesc cu o bucata de friptura in gura, eventual asezonata cu niste bucati de rosii si niste firmituri de paine care sa imi zboare peste tot in jurul meu incercand sa ii spun celui de la telefon ceva. Referindu-ne la a doua parte a citatului, vreau sa spun, e doar o parere personala, ca ma enerveaza la culme oamenii care ma intreaba de ce nu i-am sunat de atit de mult timp. 2. Cel de-al doilea citat nu il mai comentez ca e in aceeasi linie rozomovista de nivel liceal ca si primul. Dar sunt absolut surprins de cata lume ia drept bune niste citate aruncate de unii si de altii ca fiind mari si adanci izvoare de intelepciune. Faptul ca un lucru spune ceea ce te astepti tu sa fie, sau sa ti se zica, nu inseamna ca e un mare adevar. Ci mai rau, se cheama o deficienta a sistemului tau de gandire care poate fi exploatata de catre un bun manipulator folosind "Efectul Forer". Exista in zilele noastre o multime de oameni care isi bazeaza activitatea pe astfel de citate luate din intelepciunea colectiva pentru a isi justifica actiunile, activitatile, deciziile si mai rau, esecurile. Si stii care e adevarul? Exista cate un citat pentru fiecare greseala, gafa pe care un om o va putea emite vreodata. Adevarul este ca niciunul din aceste citate, oricui ar fi ele atribuite vreodata, nu sunt veridice si sunt puse acolo doar ca sa ii amageasca pe pierzatori ca totusi merita si ei sa traiasca. Adesea ele sunt folosite de catre diversi vanzatori de cevauri pentru a atrage cumparatori, angajati, sau pentru a cimenta o atitudine in mintea celor care sunt atrasi de astfel de lucruri, pentru o comanda ulterioara. Acum sa trec la urmatoarele lucruri: 3. Prietenii nu sunt acolo ca sa ii bombardezi tu cu toate e-mailurile cu "da mai departe", doar ca sunt prietenul tau asta nu inseamna ca imi place sa imi culeg e-mailurile importante din sutele de mesaje spam venite de la "prieteni". 4. Daca tu esti destul de prost sa pui botul la o prostie mai mare ca tine si sa te bagi intr-un rahat, doar de dragu de a te baga in rahat, asta nu inseamna ca si eu, care sunt prietenu tau, trebuie sa ma bag in rahatul respectiv numai pentru a avea placerea si mandria de a fi prietenul tau. Eventual sa cant si fericit: M-am bagat intr-un rahat, numai pentru tine Si mi-e tare bine asa, ma simt foarte bine! In cel mai rau caz ar trebui sa imi pun unele intrebari legate de personalitatea ta, de relatia dintre noi si de ce dracu am ajuns eu prieten cu unul care pune botul la chestiile cele mai cretine. Ar trebui sa vad ce dracului s-a intimplat de ai ajuns in anturajul meu care la un moment dat era unul destul de select. Poate, om bun fiind, nu iti voi restrange libertatea de exprimare si de actiune, ca de, fiecare are dreptul sa isi comita prostiile pe acest pamant si te voi lasa mai departe sa fi prietenul meu, poate e doar o toana. 5. Evaluarea unor oameni ca prieteni sau nu, nu se poate face, cel putin asa cred eu, nu se poate face pe faptul ca astia raspund sau nu la o porcarie de activitate. Adica eu ii rog pe unii sa se inscrie intr-un rahat de retea si fiindca aia nu vor, gata, sunt inamicii mei, nu imi sunt prieteni. Asa cum scriam mai sus, au si aia dreptul lor sa opteze si avand in vedere ca vviata ta, integritatea ta corporala si mentala (poate) nu sufereau din urma gestului lor, nu e mare scofala. Faptul ca sunt prieten cu tine, nu ma obliga pe mine sa fac orice iti trece tie prin cap numai fiindca tu vrei asta si eu sunt prietenul tau. Contrariul acestei afirmatii, contrazice taman citatul doi care este oferit ca si exemplu de buna practica. 6. Faptul ca ai gasit pe unii la care nu te asteptai care abia au asteptat sa faca ce le zici, nu ii califica pe aia drept prieteni. A. Pot sa aiba aceiasi prostie ca tine in cap si prin coincidenta sa rezoneze; b. Pot sa urmareasca sa vrea ceva de la tine si ca sa te linguseasca, fac ce le spui tu. A accepta drept prieten pe cineva numai fiindca odata ti-a facut un bine minor, e dovada de naivitate crunta. 7. Invers gandind acuma, daca cineva isi si formeaza relatiile de prietenie conform celor scrise mai sus, ma intreb ce asteptari poti sa ai? Daca printre prieteni ti se numara avansati din astia care te-au ajutat odata cu inscrierea pe o retea de cacat.... (nu ma invat odata sa scriu de socializare) Iar alta data omul nu mai vrea sa te ajute, ce facem? E prieten, sau nu e prieten? 8. In final, revin la afirmatia principala: Daca lectiile cele mai dificile sunt bazate pe astfel de episoade construite pe niste lucruri marunte, stau si ma intreb cand cu adevarat vin lectiile alea grele, ce ne facem? Din doua una, ori nu a dat lumea cu nasu de lectii dificile, ori sistemul de perceptii este astfel deteriorat incat orice lectie, chiar si porcaria cu reteaua de cacat, e o lectie dificila. Ca sa nu se spuna ca doar dau cu muci in stanga si in dreapta, fara sa ofer solutii, iata sfatul medicului, care, culmea, nu e o cine stie ce intelepciune: Prietenia nu e un lucru care se castiga si se pierde usor. Indiferent ce zic proverbele, zicalele si citatele voastre idioate, prietenia se castiga greu (asta parca era si prin ziceri), dar tot greu trebuie sa se si piarda. Prietenia nu impune bariere pe prieteni, prietenii sunt ca un bonus. Daca ai o problema si ei pot sa te ajute, foarte bine, daca nu pot, sau nu vor, atunci aia e, trebuie sa te descurci singur. Oricum la orice activitate, actiune, decizie, trebuie sa fi pregatit sa te descurci singur, fara ajutor. Idea ca prietenii sunt acele persoane pe care te poti baza oricand, e falsa! Pentru ca pur si simplu prietenul poate sa nu fie in pozitia sa te poata ajuta, chiar daca tu crezi ca el poate. Nu in ultimul rand, contrar zicerilor, prietenul nu este acolo ca sa il deranjezi tu cu toate prostiile tale. Ghici ce! Prietenul este si el un om, cu un timp limitat, pe care, poate, incearca sa il fructifice la maximum. Exista, nu neg, un timp pentru prieteni, in care sa se discute evolutiile pe orice plan a celor doi, dar asta nu inseamna ca la orice ora din zi si din noapte, prietenul trebuie sa stea cu tine de vorba, sa actioneze cum vrei tu si sa faca ce vrei tu ca altfel risca sa isi piarda rolul de prieten. In final si cel mai important, trebuie sa meriti sa ai prieteni si aici intra intregul tau comportament si intreaga ta atitudine. Daca eu observ ca o persoana care ma considera prieten, e in stare sa ma desconsidere din rolul de prieten, doar ca nu am vrut sa actionez la un moment dat cum a vrut ea, atunci pot foarte bine sa nu simt niciun regret dupa asa cineva. Concluzie Trebuie sa invatati un lucru, nu sunteti buricul pamantului si nici calitatea de prieten in ceea ce va priveste nu e maximul de dorinta pentru cineva. Trebuie sa oferiti motive necesare si suficiente pentru ca cineva sa va fie prieten si sa va considere prieten. Si in final, trebuie sa ii respectati pe acei oameni care va sunt prieteni. Asta insemnand nu doar ca ii salutati cand ii vedeti (cum prost este inteles respectul la noi), ci ca le respectati timpul lor, dorintele lor, deciziile lor, actiunile lor etc.

Social networking - Pile cunostinte si relatii

Aveam o discutie cu buna mea prietena SLVC despre pile cunostinte si relatii
Am afirmat ca pile cunostinte si relatii nu este neaparat un lucru rau si ca afara se foloseste pe scara larga si se numeste “Recomandari”.
I-am promis ca povestesc despre asta intr-un articol mai amplu si iata-l.
Puteti sa il cititi si voi ceilalti, e interesant si e de invatat ceva pentru cei care vreti sa va gasiti un loc de munca.

Retea sociala sau social networking

S-au dezvoltat in randul oamenilor o multime de credinte si prejudecati, iar politicienii se folosesc de aceste lucruri pentru a ne manipula.
Ei stiu sigur ce e mai bine, ce e mai rau si ca nu neaparat unele lucruri sunt rele, ci modul de aplicare al lor este rau probabil, dar lor le convine ca noi sa credem ca totul este rau.
Pe o scara mai larga, mai generala, s-a impamantenit si credinta ca tot ce e bogat este rau si ca e naspa sa fi bogat, ca nu “mai bine sarac si cinstit”.

In sociologie, deci intr-un domeniu ridicat la rang de stiinta se studiaza ceea ce se cheama reteaua sociala a unei persoane.
Aceasta retea sociala este formata din persoanele care te cunosc si persoanele pe care le cunosti.

Avem doua tipuri de retele, retele inchise si retele deschise.
Retelele inchise sunt proaste, retelele deschise sunt bune.
Prin retea inchisa se intelege o retea in care oamenii se cunosc toti intre ei, fiecare cu fiecare.
Reteaua aceasta inchisa este proasta deoarece informatia nu circula decat in interiorul retelei, ea nu razbate afara si, mai grav, nicio informatie de afara nu intra inauntru retelei.
Retelele deschise pe de alta parte sunt bune deoarece ele presupun faptul ca nu cunosti direct pe toti cei din reteaua ta si ca unii din membri retelei tale se cunosc si cu membrii altei retele facilitand astfel comunicarea.
Conceptul de retea sociala este unul foarte larg intrebuintat la multe lucruri.
Cand ne reducem insa la domeniul profesional si la cautarea de munca, reteaua sociala se transforma in ceea ce se numeste
retea profesionala.
Sa nu confundam, nu inseamna ca daca un membru al retelei noastre sociale nu activeaza in domeniu nostru profesional, el nu mai face parte din retea.
Mi s-a intimplat adesea ca un economist sa imi aduca comenzi pe it, deci economistul respectiv face parte din reteaua mea profesionala.
Denumirea de “profesionala” arata mai de graba scopul in care folosim la un moment dat reteaua noastra sociala si nu calitatea membrilor din retea.
De asemenea putem vorbi de retele mici si retele mari.
Evident ca o retea mica este mai proasta decat o retea mare.

La ce este buna o astfel de retea?

Pai sa zicem ca Alina lucreaza la Microsoft, ea afla ca e un post disponibil si stie ca cineva din reteaua ei profesionala cauta un post de acel gen.
Atunci ea, stiind ca acea persoana din retea este un bun profesionist il va suna ii va vinde pontu si eventual va actiona ca o punte intre persoana din retea si angajator.
Presupunem ca persoana din retea e ocupata, dar la randul ei stie pe cineva si atunci il introduce pe acel cineva catre Alina, sau pur si simplu actioneaza la randul lui ca o punte intre cineva si Alina.

Deci identificam urmatoarele functii ale unei retele:
- Accesul la o informatie;
- trasmiterea de informatii;

Pentru ca Alina poate doar sa informeze persoana de existenta jobului, fara sa doreasca sa actioneze in sens invers.
Atunci persoana, informata fiind, se va pregati cu documentatia necesara castigarii jobului si se va prezenta la firma in cauza.
Insa Alina poate sa actioneze si in sens invers, sa ia informatia de la persoana din retea, eventual sa adauge o recomandare proprie scrisa sau verbala si sa prezinte la firma sa candidatura persoanei respective.

De ce poate sa functioneze asa ceva?

Foarte simplu, toti ne dorim sa lucram cu persoanele cele mai bune.
Ca sa stii daca o persoana este buna trebuie sa o cunosti.
Cel mai bine e daca cunosti acea persoana direct.
Dar intre oameni functioneaza si sistemul de incredere.
Eu il cunosc pe cutare, cutare este un profesionist bun, daca el cunoaste pe cineva si il apreciaza ca profesionist inseamna ca si acel tert trebuie sa fie o persoana buna in profesia sa.
Acest lucru se bazeaza pe premisa ca niciun profesionist bun nu ar recomanda pe un non-profesionist deoarece e numele si renumele sau la mijloc.
Pentru ca, daca se descopera ca profesionistul a recomandat un non-profesionist, atunci cel ce a fost nevoit sa accepte recomandarea va degrada pe cel ce a facut recomandarea.

Este absolut normal ca eu, daca am de facut un lucru si am nevoie de ajutor sa apelez la oamenii in care am incredere, sa apelez la cei cu care am mai lucrat si eu consider ca sunt buni, decat sa stau sa caut printre necunoscuti pe unii si altii care ar putea sa fie buni, dar ar putea sa nu fie si sa pierd timp.

Mai mult, sistemul nu lucreaza intodeauna pe principiul calitatii maxime.
Uneori prefer sa lucrez cu unu cu care am mai lucrat, chiar daca nu e cel mai b un, dar il cunosc, stiu ce poate si ce nu poate, stiu cum sa comunic cu el, stiu cum sa ma raportez la el, stiu cum sa il motivez ca sa obtin ce e mai bun de la el.
Si s-ar putea ca acest “ce e cel mai bun de la el” sa fie chiar mai mult decat as fi putut obtine cu unul de maxima performanta, dar cu care abia m-am cunoscut.
Si asta deoarece oamenilor le trebuie timp sa se acomodeze unii cu altii, sa se cunoasca, sa capete incredere unii in altii.
Mai intervine aici un factor si anume celelalte abilitati ale persoanei pe care o luam sa lucram cu ea.
Poate fi un bun profesionist in domeniul lui, dar sa fie un om execrabil in rest si atunci, cu toata performanta lui, nu imi doresc sa lucrez cu asa cineva, mai bine iau doi oameni mai neperformanti in locul celui perofrmant, dar execrabil.

Intodeauna in capitalism, angajarile se fac in aceasta ordine:

- Se cauta printre angajatii existenti daca nu poate fi promovat cineva in postul ramas vacant;
- Daca se gaseste, se promoveaza persoana respectiva, sau se muta, iar postul persoanei in cauza este scos la mezat;
- Pentru postul scos la mezat se cauta printre cunostinte, relatii daca exista vreun doritor si i se vinde pontul;
- Eventual daca sunt mai multi doritori se organizeaza o serie de eliminari pentru a alege pe cel mai bun dintre ei;
- Cu cel ramas se merge mai departe cu interviul;
- Daca s-a ajuns la o intelegere individul este angajat;
- Abia dupa ce nu s-a ajuns la o intelegere cu niciunu din cei care au fost doritori din recomandari, postul se scoate la publicitate in marele public;
- Evident ca daca unii dintre doritori la faza de eliminari s-au dovedit chiar praf, nu vor mai fi chemati;

Uneori publicarea in marele public si lucrul pe recomandari se fac in paralel.
Insa unul venit pe recomandari va fi vazut mai bine decat oricare venit prin publicitatea in marele public, pentru ca acel venit pe recomandari are o garantie in plus.
Daca vi la un astfel de job prin publicitatea din marele public, trebuie sa fi al dracu de bun ca sa poti intra.

Aceasta se intimpla atunci cand mergem la interviu si avem impresia “postul era deja dat si au facut concursul de fente”.


Asta se utilizeaza pe scara larga in afara si se utilizeaza si la noi.
Nimeni nu vede acest lucru ca pe ceva rau.
Recunoasteti mai sus descris cu rang de stiinda sistemul de pile cunostinte si relatii.

Sa desprindem o problema totusi

Sistemul de mai sus, asa cum am afirmat, este unul bun.
Insa modul de al aplica este problema, ca peste tot de altfel.
Problema consta in faptul ca unii recomanda pe oricine, nu conteaza cat de competent sau nu.
Iar ceilalti carora li se recomanda, angajeaza fara niciun test doar pe baza recomandarii.
Mai grav, dupa o luna de lucru in care se prind ca cel recomandat e praf, nu iau nicio masura de a se descotorosi de el.
Asta e problema, nu pile, cunostinte si relatii.
Pentru ca pile cunostinte si relatii e un sistem normal de lucru si de bun simt.
CUm am spus, recomandat ca metoda de lucru in sociologie si in psihologie mai ales pe partea de HR.


p.s. Daca sunteti cuminti va voi prezenta zilele urmatoare si cum sa va imbunatatiti reteaua profesionala